23 noiembrie 2023, ora 09:03

Partidul islamofob de extremă-dreapta a lui Geert Wilders a câştigat miercuri alegerile parlamentare din Ţările de Jos, conform rezultatelor sondajelor la ieşire din secţiile de votare, un cutremur politic ce va fi resimţit cu mult dincolo de graniţele ţării, transmite AFP și Agerpres.

PVV (Partidul Libertăţii) a câştigat 35 de mandate şi o victorie electorală confortabilă, potrivit sondajelor Ipos. Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans a ieşit pe locul al doilea, cu 26 de mandate. VVD de centru-dreapta a câştigat 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.

Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders marchează un viraj brusc la dreapta ce va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, mai ales că PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.

„Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.

Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut ecou în rândul alegătorilor olandezi.

Măsurile anti-imigraţie propuse includ restabilirea controlului la frontierele olandeze, reţinerea şi expulzarea imigranţilor ilegali, îndepărtarea solicitanţilor de azil sirieni şi reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE.

Dar, deşi Geert Wilders pare să fi triumfat în sondaje, nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală. Liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.

Kate Parker, de la Economist Intelligence Unit, a declarat că aceasta ar conduce la un impas constituţional în cea de-a cincea economie a UE.

Geert Wilders este un personaj familiar în peisajul politic olandez de zeci de ani.

Cât despre islam, manifestul PVV spune:"Ţările de Jos nu sunt o ţară islamică. Fără şcoli, Coran şi moschei islamice". El propune, de asemenea, interzicerea purtării vălului în clădirile guvernamentale.

În ceea ce priveşte politica externă, pledează pentru o abordare de tipul "în primul rând Ţările de Jos", ce include închiderea reprezentării sale la Ramallah şi consolidarea legăturilor cu Israelul, inclusiv mutarea ambasadei la Ierusalim. În program figurează şi un "referendum obligatoriu" cu privire la "Nexit" - ieşirea Ţărilor de Jos din UE -, precum şi o "oprire imediată" a asistenţei pentru dezvoltare.

12 februarie 2025, ora 23:05

FBI a găsit peste 2.400 de documente noi legate de asasinarea fostului preşedinte american John F. Kennedy (JFK), după ce preşedintele Donald Trump a emis un ordin executiv prin care a cerut să facă publice toate informaţiile legate de acest caz, transmite EFE, conform Agerpres.

Documentele, care însumează peste 14.000 de pagini, nu au fost făcute publice şi fac parte din dovezi „inedite” privind moartea fostului preşedinte, a precizat FBI într-un comunicat preluat de presa americană.

În 2023, administraţia fostului preşedinte Joe Biden a anunţat că Arhivele Naţionale au finalizat revizuirea informaţiilor clasificate privind moartea lui Kennedy, declasificând mai mult de 99% din documente.

La câteva zile de la preluarea mandatului, Trump a semnat un decret prin care a ordonat declasificarea documentelor legate de asasinarea fostului preşedinte, a activistului pentru drepturile civile Martin Luther King Jr. şi a fostului procuror general Robert F. Kennedy (RFK).

Casa Albă a postat pe site-ul său că familiile celor vizaţi şi publicul „merită transparenţă şi adevăr”: „Este în interesul naţiunii să se publice în sfârşit şi fără întârziere toate documentele legate de aceste asasinate”.

John F. Kennedy a condus Statele Unite ale Americii între 20 ianuarie 1961 şi 22 noiembrie 1963. În acea zi a fost asasinat în timp ce se deplasa într-o decapotabilă în Dallas, Texas. Lunetistul Lee Harvey Oswald, fost puşcaş marin, l-a împuşcat în cap. Deşi, potrivit anchetei oficiale, el a acţionat singur, teoriile conspiraţiei persistă.

Fostul procuror general şi fost senator Robert F. Kennedy, fratele lui JFK, a fost asasinat la hotelul Ambassador din Los Angeles, California, la 5 iunie 1968, la scurt timp după ce câştigase alegerile primare democrate în acest stat. Fiul său, Robert F. Kennedy Jr. a fost nominalizat de Trump pentru a fi secretar al cabinetului său pentru sănătate.

Cu două luni înainte de asasinarea lui Robert F. Kennedy, în aprilie 1968, Martin Luther King Jr. o figură marcantă în lupta împotriva segregaţionismului şi a justiţiei sociale, a fost împuşcat într-un balcon al hotelului Lorraine din Memphis, Tennessee.

Trump şi-a anunţat în timpul campaniei electorale intenţia de a pune la dispoziţia publicului astfel de documente şi a reiterat această promisiune la scurt timp după inaugurarea noului său mandat.