Dispoziția Comisiei Situații Excepționale prin care au fost suspendate licențele a șase posturi de televiziune nu satisface cerințele de motivare a unui act administrativ individual, fapt care privează orice observator de posibilitatea de a cunoaște ce exact a stat la baza acestei hotărâri și cât de întemeiate sunt motivele. De această părere este jurista Centrului Independent de Jurnalism, Cristina Durnea. În același timp, ea spune că este neclară reticența CSE de a lăsa CA să-și exercite atribuția de protector al spațiului audiovizual și să facă uz de pârghiile pe care i le oferă legislația în domeniu.
Cristina Durnea vorbește într-o analiză publicată pe pagina CJI despre faptul că legislația cu privire la media audiovizuală prevede sancțiuni pentru dezinformare, între care și retragerea licenței de emisie. La fel, CA este în drept să retragă licența de emisie în cazul în care posturile TV ar fi încălcat regimul juridic al proprietății în domeniul serviciilor media audiovizuale.
Cristina Durnea a făcut și o analiză a încălcărilor la care a făcut referire în contextul deciziei de sistare a emisiei, directorul SIS, Alexandru Musteața.
„Numărul total, modest aș spune, al încălcărilor constatate de CA în raport cu cele șase posturi TV pe durata unui an, (Canal 3 – nouă sancțiuni; Canal 2 – șapte sancțiuni; Publika TV – cinci sancțiuni; ITV – cinci sancțiuni; Prime – șase sancțiuni; Orizont TV – 20 de sancțiuni), precum și natura unor încălcări depistate (încălcarea normelor gramaticale; insuficiența produsului local; difuzarea neconformă a conținutului, în reluare etc.) trezesc bănuiala rezonabilă că invocarea „încălcărilor constate de CA” nu constituie un argument pertinent în contextul justificării mijloacelor intruzive aplicate de CSE”, a scris Durnea.
În baza acestui bilanț, potrivit juristei, se poate constata cu ușurință că, cel puțin, unul dintre argumentele SIS, dar și CSE, descalifică ideea existenței unor probe și argumente certe și întemeiate, care să justifice restricția.
„Invocarea acțiunilor de dezinformare, în contextul în care CA nu a aplicat nicio sancțiune pentru fapte de acest fel, iar puținele constatări privind neasigurarea informării corecte vizează doar un singur post TV dintre cele șase vizate, ceea ce deturnează din start seriozitatea deciziei autorităților... În aceeași ordine de idei, actualul cadru legal împuternicește mai multe autorități publice să se ocupe de „tratarea” concentrărilor mediatice sau de contracararea acțiunilor de „finanțare obscură” – fapte invocate de SIS. Până în prezent, nu a fost comunicat niciun motiv care să justifice intervenția CSE, în contextul în care, în mod firesc, faptele ilegale semnalate de SIS ar fi trebuit să fie deferite CA, Consiliului Concurenței, Procuraturii etc”, mai consideră jurista.
În acest context, Cristina Durnea vorbește despre două scenarii aplicabile cazului, unul optimist și altul realist.
Primul ar fi că la baza deciziei CSE stau probe pertinente, motive serioase și justificate. Suspendarea a fost absolut necesară și a urmărit scopul legitim de a asigura securitatea națională a statului, iar restricția aplicată este proporțională cu scopul urmărit. Singurul aspect problematic ține de omisiunea autorităților de a-și motiva deciziile și, subsecvent, privarea societății de posibilitatea evaluării dacă suspendarea constituie, într-adevăr, o acțiune necesară realizării scopurilor care au stat la baza declarării stării de urgență.
Al doilea scenariu s-ar referi la pericolele semnalate de SIS, care fie sunt inexistente, fie insuficient de serioase pentru a justifica existența unei amenințări reale la adresa securității naționale și, implicit, restricția aplicată. Suspendarea licențelor TV constituie un buton comod la îndemâna CSE, cu ajutorul căruia autoritățile aleg să soluționeze rapid, însă temporar, unele probleme ce nu pot fi încredințate spre soluționare instituțiilor statele „clasice”, slabe și cu capacități instituționale reduse.
„Mai devreme sau mai târziu, elucidarea misterelor din jurul suspendării licențelor TV se va produce și, de regulă, dacă e vorba mai ales de analfabetismul juridic, derapajele antidemocratice costă scump. Între timp, reiterez convingerea că obiectivitatea și imparțialitatea au constituit dintotdeauna elementele cheie care au permis societății civile să-și îndeplinească misiunea socială de a fi la straja drepturilor fundamentale ale omului, a libertății presei și a democrației, în general. Să audă cine vrea. Să vorbească cine… poate”, a conchis Durnea.
La finalul analizei, jurista a ținut să precizeze că opiniile exprimate nu reprezintă neapărat punctul de vedere al CJI.