05 noiembrie 2023, ora 06:30

Comisia Electorală Centrală (CEC) a acreditat peste 1.500 de observatori naționali și internaționali pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie. Observatorii acreditați vor putea semnala, în regim online, încălcările comise în secția de votare în ziua alegerilor. 

Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că și în cadrul alegerilor locale generale de astăzi, 5 noiembrie 2023, în secțiile de votare a sistemului de înregistrare video. Imaginile nu vor fi transmise online, ci stocate pe un dispozitiv aparte. Potrivit CEC, filmările vor putea fi folosite exclusiv în calitate de dovezi pentru examinarea și soluția eventualelor litigii electorale. Totodată, sistemul nu va fi utilizat în cadrul votării cu urna mobilă.

 Lista observatorilor naționali acreditați:

1.  Asociația obștească „Promo-LEX”
2. Asociația Obștească Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
3. Asociația obștească Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
4. Asociația obștească „Asociația pentru siguranța urbană și mediere din Moldova”
5. Asociația obștească „MIRAD”
6. Instituția Publică „Centrul de instruire continuă în domeniul electoral”
7. Asociația obștească „Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC)”
8. Fundația „Est-Europeană”

 Lista observatorilor internaționali acreditați:

1. Ambasada Republicii Cehe în Republica Moldova
2. Comisia Electorală Centrală a Georgiei
3. Comisia Electorală Centrală a Republicii Lituania
4. Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova
5. Consiliul Electoral Suprem al Republicii Turcia
6. Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova
7. Ambasada Republicii Slovenia cu reședința la București
8. Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO)- Interpreți confirmați
9. Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO)
10. Biroul de Cooperare al Elveției/ Reprezentanța Ambasadei Confederației Elvețiene în Republica Moldova
11. Autoritatea Electorală Permanentă din România
12. Comisia Electorală de Stat a Republicii Croația
13. Comisia Electorală Centrală a Republicii Azerbaidjan
14. Comisia Electorală Centrală a Republicii Albania
15. Comisia Electorală Centrală a Republicii Armenia
16. Comisia Electorală Centrală a Ucrainei
17. Comitetul Electoral Național al Republicii Estonia
18. Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan
19. Comisia Electorală Centrală a Republicii Uzbekistan
20. Asociația Pro Democrația Club Târgu Neamț
21. Ambasada Republicii Finlanda în Republica Moldova cu reședința la București, România
22. Ambasada Republicii Franceze în Republica Moldova
23. Ambasada Republicii Austria în Republica Moldova
24. Ambasada Republicii Turcia în Republica Moldova
25. Ambasada Republicii Letonia în Republica Moldova
26. Ambasada Regatului Suediei în Republica Moldova
27. Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei
28. Ambasada Japoniei în Republica Moldova
29. Ambasada Republicii Federale Germania în Republica Moldova
30. Ambasada Ungariei în Republica Moldova
31. Consulatul General al Republicii Turcia la Comrat, UTA Găgăuzia
32. Comisia Centrală pentru Alegeri și Desfășurarea Referendumurilor a Republicii Kârgâze
33. Comisia Electorală Centrală a Republicii Albania
34. Parlamentul European
35. Ambasada Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova
36. Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova

În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11.058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. 

12 septembrie 2024, ora 23:37

Fostul președinte Nicolae Timofti sugerează că un șef de stat în Republica Moldova are, în mare parte, mult prea puține atribuții. În cadrul ediției de joi, 12 septembrie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Timofti a adus exemplul „furtul miliardului”. Ex-președintele a menționat că atunci când le-a cerut socoteală celor din sistem, i s-a sugerat să tacă, pentru că nu are nicio atribuție.

„Eu am spus domnului președinte al BNM, Drăguțanu (n.r. Dorin Drăguțanu, fost șef BNM), să fie mai atent la activitatea băncii și să nu permită să fie făcute careva încălcări. El după asta a ieșit și a zis că domnul președinte Timofti trebuie să tacă, că nu are nicio atribuție la sistemul bancar”, a precizat fostul șef de stat, Nicole Timofti. 

Aceasta nu ar fi fost singura situație în care, spune ex-președintele, s-a simțit că mâinile legate.

„Eu sunt comandantul suprem. M-am dus pe la unitățile militare. Am văzut tehnică ruginită pe sub garduri. Am chemat ministrul și i-am zis că dacă nu faci ordine în timp de jumătate de an, te dau afară. Deodată s-a dus la Ghimpu (n.r. liberalul Mihai Ghimpu) și Mihai m-a sunat: „să nu te atingi de băiatul ăsta că e al meu”, a spus. Ei, ce să îi fac eu lui? Funcția președintelui de țară care era comandant suprem! Niște structuri în care președintele nu are acces. Nici cu banca, nici cu ministerul nu puteam să fac nimic. Eram legat la mâini”, a subliniat Nicolae Timofti.

Fostul șef de stat a mai spus că nu s-a izolat de subiectul furtul miliardului, doar că nu a avut competențele necesare pentru a se implica.