A fost nevoie de o ofensivă de farmec de luni de zile din partea premierului italian Giorgia Meloni și de niște vinuri și mese din partea francezilor pentru ca premierul ungar Viktor Orbán să accepte să sprijine alocarea a 50 de miliarde de euro în ajutor Ucrainei, scrie Politico. Timp de două zile, presa internațională s-a arătat surprinsă de acțiunea liderului ungar, care a cedat presiunilor UE, iar Charles Michel anunțând la doar nouă minute de summit, că liderii UE au aprobat în unanimitate sprijinul pentru Kiev.
Meloni a condus conversațiile cu Orbán datorită relației lor de lungă durată, au declarat doi diplomați pentru Politico.
„A încercat de mai multe ori să fie o punte de legătură și impresia este că de data aceasta a funcționat”, a declarat unul dintre diplomați.
Orbán ar fi cedat în cele din urmă la micul dejun cu șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni.
Decizia - luată joi, în cadrul unui summit la Bruxelles - a fost una esențială pentru liderii UE, care au dorit să demonstreze sprijinul pentru Ucraina, arătând în același timp că sunt capabili să țină în frâu rebeliunea maghiară.
Orbán a amenințat în repetate rânduri că va recurge la dreptul de veto asupra unei game largi de probleme europene pentru a obține bani de la UE.
Liderii UE au anunțat acest progres semnificativ într-un moment în care ajutorul acordat de Statele Unite Ucrainei este blocat de luni de zile în Congres.
„Acest lucru trimite un semnal important și Statelor Unite”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson în sala liderilor după ce au ajuns la un acord, potrivit a doi oficiali familiarizați cu discuția care, la fel ca și alții din acest articol, au beneficiat de anonimat.
Liderii au subliniat că, deși un acord fără Ungaria era posibil, acesta ar semnala Rusiei o lipsă de unitate europeană.
Persoane familiarizate cu premierul italian au declarat că aceasta și-a început așa-numita muncă diplomatică cu luni în urmă, cu discuții și întâlniri la care au participat diverși miniștri și oficiali.
Iar miercuri seară, delegațiile au lucrat până târziu în noapte pentru a asigura un progres cu Orbán.
Săptămâna aceasta, Meloni și-a intensificat eforturile, vorbind cu Orbán la telefon, întâlnindu-se cu acesta la elegantul Hotel Amigo din Bruxelles pentru o discuție de o oră, și din nou joi dimineața, înainte de începerea reuniunii.
Miercuri seara, și președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Orban, după ce a petrecut săptămâni întregi concentrat pe construirea de punți cu el. La începutul acestei luni, el a încercat să-l convingă pe liderul maghiar în timpul unui prânz la Elysée. În timpul acestui prânz, Macron i-a cerut lui Orban să-și împărtășească viziunea despre cum să integreze mai bine țările din estul UE.
Macron a jucat un rol cheie în aceste negocieri, au subliniat francezii, o opinie care a fost împărtășită de oficiali care nu sunt francezi.
„El nu a vrut niciodată să îl antagonizeze pe Orbán, ci mai degrabă să îl aducă la bord. Este abordarea care dă roade astăzi”, a declarat un apropiat al președintelui francez.
Aceste ofensive de farmec i-au permis președintelui Consiliului European, Charles Michel, să înceapă imediat summitul prin anunțarea acordului mult așteptat, a declarat un oficial despre discuțiile din sală.
Michel a sărit peste formalități, prezentând rapid detaliile acordului cu Orbán, la care niciun lider nu a obiectat, inclusiv mici concesii pentru Ungaria. O discuție anuală privind pachetul de ajutor și, „dacă este necesar”, o revizuire peste doi ani, i-ar „permite lui Orbán să salveze aparențele acasă”, a declarat un diplomat UE.
Ungaria s-a grăbit să prezinte rezultatul ca pe o victorie pentru Budapesta. Directorul biroului politic al lui Orbán a afirmat că Budapesta a obținut ceea ce și-a dorit de la summit.
Într-o postare pe Facebook, Viktor Orban a spus că Ungaria a negociat un „mecanism de control” ce „garantează utilizarea rezonabilă a banilor” pentru Ucraina. „Am obţinut o garanţie că banii Ungariei nu pot ajunge în Ucraina”, şi-a asigurat el compatrioţii, potrivit The Guardian.
„Ne-am luptat! Maghiarii nu trebuie să dea bani ucrainenilor! Noi nu vom participa la război, nu vom trimite arme, rămânem de partea păcii!”, a clamat Viktor Orban pe Facebook.
Liderul ungar a mai spus că este fericit că pieţele au reacţionat pozitiv la acest acord.
Politico a mai scris că liderii europeni au reuşit să îl convingă pe Viktor Orban să-şi ridice veto-ul făcând trei adăugiri la proiectul iniţial, au spus diplomaţii. Va exista un raport anual al Comisiei Europene privind implementarea pachetului de ajutor, va exista o dezbatere la nivelul liderilor privind implementarea pachetului şi, dacă va fi nevoie, peste doi ani, Consiliul European va cere Comisiei să propună o revizuire a noului buget.
Concesiile sunt văzute la Bruxelles ca fiind minore, menţionează Politico, deoarece liderii au evitat un scenariu în care Orbán ar fi avut posibilitatea unui veto anual asupra pachetului de salvare financiară pentru Ucraina. Dar în acest fel, Orban îşi poate proclama victoria acasă spunând că Ungaria a obţinut o revizuire – ceea ce s-a şi întâmplat.
Liderii statelor membre ai Uniunii Europene au ajuns joi la un acord cu privire la mecanismul de sprijin de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, la doar câteva minute de la începerea summitului.
Votul a avut loc pe fundalul temerilor că președintele Ungariei, Viktor Orban, va bloca pachetul de ajutor, așa cum a mai făcut-o la summitul european din decembrie anul trecut.
Planul UE este de a ajuta la acoperirea nevoilor Ucrainei pentru perioada 2024-2027 cu 33 de miliarde de euro (36 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi, scrie Reuters.
Banii ar urma să provină din bugetul UE pentru a oferi Kievului o finanțare mai previzibilă în timp ce luptă împotriva invaziei Rusiei.
UE a ajutat Ucraina de la invazia Moscovei din 2022, dar până acum a făcut-o prin acorduri interguvernamentale care necesită aprobări naționale în fiecare an și care sunt mai costisitoare și mai complexe decât finanțarea prin bugetul UE.