11 martie 2024, ora 10:58

Alianța Democratică (AD) de centru-dreapta din Portugalia a câștigat alegerile generale de duminică, a declarat liderul acesteia, Luis Montenegro, deși nu este clar dacă va putea guverna fără sprijinul extremei drepte Chega, cu care a refuzat din nou să negocieze.

Partidul Chega (Destul), populist, de extremă dreapta, s-a clasat pe locul al treilea cu 19% din voturi, aproape triplându-şi rezultatul obţinut la ultimele alegeri de la începutul anului 2022, când a obţinut 7,2%. 

Formaţiunea şi-a făcut campanie mizând pe un mesaj anti-sistem, jurând să eradicheze corupţia, şi pe o ostilitate faţă de ceea ce consideră a fi o imigraţie „excesivă”.

Rezultatul subliniază o înclinație politică spre extrema dreaptă în întreaga Europă. Portugalia, care a revenit la democrație abia după căderea unei dictaturi fasciste în urmă cu 50 de ani, a fost mult timp considerată imună la ascensiunea populismului de dreapta de pe continent, care se așteaptă ca partidele de extremă dreapta să câștige la alegerile europene din iunie.

În aşteptarea numărătorii finale, Alianţa Democratică (AD) a obţinut 29,8% din voturi, cu un uşor avans faţă de Partidul Socialist (PS), în exerciţiu, care a obţinut 28,7%.

Prezenţa la vot a fost de aproape 65%, în creştere puternică faţă de 51,5% în 2022.

„Este sfârşitul sistemului bipartid”, a declarat reporterilor liderul Chega, Andre Ventura, referindu-se la PS şi la Partidul Social-Democrat (PSD), care conduce noua Alianţă Democratică. Cele două partide au alternat la putere de la sfârşitul dictaturii fasciste în urmă cu cinci decenii.

Votul de duminică arată clar că portughezii doresc un guvern de coaliţie între AD şi Chega, a adăugat Ventura.

Cu toate acestea, AD a exclus până în prezent orice înţelegere cu Chega, ceea ce ar putea duce la un guvern minoritar instabil, pe care parlamentarii de extremă dreapta l-ar putea răsturna în orice moment.

Scrutinul de duminică a fost declanşat de demisia premierului socialist Antonio Costa, în urmă cu patru luni, pe fondul unei anchete de corupţie.

Printre problemele care au dominat campania din cea mai săracă ţară din Europa de Vest se numără o criză imobiliară paralizantă, salariile mici, sistemul de sănătate şi corupţia, considerată de mulţi ca fiind endemică pentru partidele dominante.

Surse: Reuters, News.ro.

07 decembrie 2024, ora 18:35

Statele Unite fac apel la respectarea ordinii constituționale, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Într-o declarație, Departamentul de Stat al SUA a cerut tuturor părților să asigure un proces electoral pașnic fără violențe sau intimidări, care să exprime voința poporului român.

„Statele Unite sunt alături de poporul român în fața unei situații fără precedent legate de integritatea alegerilor lor. Românii trebuie să aibă încredere că alegerile reflectă voința democratică a poporului român și sunt lipsite de influențe străine ostile, menite să submineze corectitudinea procesului electoral. Integritatea alegerilor din România este esențială pentru democrația câștigată cu greu de români. Alegerea le aparține românilor, iar niciun alt stat sau actor străin nu are acest drept”, se arată în declarația SUA.

Washingtonul susține investigarea influențelor externe care ar putea submina democrația în România:

„Statele Unite își reafirmă încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigarea influențelor străine ostile. Facem apel la toate părțile să respecte ordinea constituțională a României și să participe la un proces democratic pașnic, lipsit de amenințări cu violența și intimidări, care să reflecte voința democratică a poporului român”.

TV8.md amintește că Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Asta înseamnă că se reia de la capăt tot procesul electoral. Decizia a fost luată în urma consultărilor de urgență ale judecătorilor Curții, care au analizat documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acestea au arătat cum campania lui Georgescu a fost susținută de o rețea amplă de conturi false, aproximativ 30.000, utilizate pentru a amplifica mesajele de propagandă pro-Kremlin.

Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

Candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, a calificat drept ilegală decizia de anulare și a criticat-o dur, iar Călin Georgescu a denunțat „un act barbar pe care statul oligarhic l-a făcut astăzi împotriva democrației” și a promis că „lucrurile nu vor rămâne așa cum dorește puterea de la București”.

Ulterior, Curtea Constituțională și-a motivat decizia. În document, judecătorii spun că, după declasificarea documentelor prezentate în ședința CSAT, au constatat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.