13 martie 2024, ora 17:45

Parlamentul European a aprobat miercuri Legea privind inteligența artificială (AI) , un document care reglementează utilizarea AI, o legislație unica in lume. Regulamentul, convenit în decembrie 2023 în cadrul negocierilor cu statele membre, a fost adoptat de deputații europeni cu 523 voturi pentru, 46 împotrivă și 49 abțineri.

Astfel, legea urmărește să protejeze drepturile fundamentale, democrația, statul de drept și sustenabilitatea mediului în fața sistemelor de AI cu grad ridicat de risc. Actul legislativ vizează și să încurajeze inovația și să asigure un rol de lider în domeniu pentru Europa. Regulamentul impune obligații în cazul inteligenței artificiale, în funcție de riscurile sale potențiale și de impactul preconizat.

Noile norme interzic anumite utilizări ale inteligenței artificiale care amenință drepturile cetățenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor. Extragerea fără scop precis a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaștere facială se numără și ea printre utilizările interzise. 

Nu vor fi permise nici recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli, atribuirea unui punctaj social, sistemele de poliție predictivă (când acestea se bazează doar pe stabilirea profilului unei persoane sau pe analizarea caracteristicilor sale) și AI care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile oamenilor.

„Folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii este în principiu interzisă, cu excepția unor situații enumerate în mod exhaustiv și definite în mod strict. Sistemele de identificare biometrică „în timp real” pot fi instalate doar dacă se respectă garanții stricte, de exemplu, dacă folosirea lor este limitată în timp și geografic și este aprobată în prealabil de o autoritate judiciară sau de un organ administrativ. 

Ele pot fi folosite, de pildă, pentru a căuta o persoană dispărută sau pentru a preveni un atac terorist. Folosirea acestor sisteme post-facto (sistemele de identificare biometrică „ulterioară”) este considerată un caz de utilizare cu grad ridicat de risc și este posibilă doar în virtutea emiterii unei autorizații judiciare legate de o infracțiune penală”, mai prevede documentul.

Textul prevede și obligații clare pentru alte sisteme de AI cu grad ridicat de risc, din cauza potențialului lor ridicat de a afecta negativ sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale, mediul, democrația și statul de drept. 

„În sfârșit, avem prima lege obligatorie din lume privind inteligența artificială, pentru a reduce riscurile, a crea oportunități, a combate discriminarea și a aduce transparență. Datorită Parlamentului, practicile inacceptabile în domeniul AI vor fi interzise în Europa, iar drepturile lucrătorilor și ale cetățenilor vor fi protejate. Oficiul pentru AI va fi acum înființat pentru a sprijini companiile să înceapă să respecte normele înainte ca acestea să intre în vigoare. Ne-am asigurat că oamenii și valorile europene se află chiar în centrul dezvoltării  AI”, a declarat coraportorul Comisiei pentru piața internă Brando Benifei (S&D, Italia).

„UE a obținut rezultate. Am legat conceptul de inteligență artificială de valorile fundamentale care stau la baza societăților noastre. Cu toate acestea, vom avea mult de lucru în afara legii IA în sine. IA ne va obliga să regândim contractul social în centrul democrațiilor noastre, al modelelor noastre educaționale, al piețelor forței de muncă și al modului în care se desfășoară operațiunile militare. Legea IA reprezintă un punct de plecare pentru un nou model de guvernanță construit în jurul tehnologiei. Acum trebuie să ne concentrăm pe punerea în practică a acestei legi”, a menționat și coraportorul Comisiei pentru libertăți civile Dragoș Tudorache (Renew, România).

Regulamentul este în prezent verificat de juriștii-lingviști și se preconizează că va fi adoptat înainte de sfârșitul legislaturii. Legislația mai trebuie adoptată formal și de Consiliu.

Ea va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial și va fi pe deplin aplicabilă la 24 de luni după intrarea în vigoare, cu următoarele excepții: interdicțiile referitoare la practicile interzise se aplică începând cu șase luni de la data intrării în vigoare; codurile de bune practici (nouă luni de la data intrării în vigoare); normele privind sistemele de AI de uz general, inclusiv guvernanța (12 luni de la data intrării în vigoare); și obligațiile pentru sistemele cu grad ridicat de risc (36 de luni).

26 iulie 2024, ora 23:24

Vă prezentăm acum o istorie de succes din cadrul campaniei „Vreau în Europa”. Este vorba despre o pensiune din Maramureș, devenită un punct de atracție pentru mii de turiști. A fost ridicată din două case străvechi strămutate, adică aduse pe bucăți, astfel că a devenit un adevărat muzeu al satului. Acum, întrebați de secretul succesului, proprietarii localului spun că cel mai mult i-au ajutat la început de cale fondurile europene. 

Hanul Teilor - o nouă locație pe care am vizitat-o în România. Pensiunea se află la o margine de drum, înconjurată de pădure și munți, iar pereții ascund adevărate bijuterii istorice, printre care două case bătrânești cu o vechime de peste 120 de ani. Una a fost numită „Varvara”, în memoria bătrânei pe pământul căreia a fost ridicat complexul. 

„Am aflat istoria ei, că nu a avut copii. Bătrâna Varvara a intrat în moarte clinică și în acea perioadă a avut o viziune ca să dea terenul bisericii catolice din vremea aceea. Dar dorința ei a fost ca să fie pomenită veșnic. Am aflat asta de la părintele catolic. Noi de la episcopia greco-catolică am luat acest teren și s-a construit hanul, dar aflând povestea și dorința ei, i-am dat numele acestei case „Varvara”, ca să fie veșnic pomenită”, a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.

Casa a fost adusă la pensiunea soților Topan în 2015, pe bucăți, iar ulterior a fost asamblată, fiindu-i păstrată autenticitatea. Doritorii nu se pot caza în căsuță, dar pot lua o masă acolo, spune proprietara hanului. De fapt, întreaga pensiune a fost gândită și construită în stil rustic. În curte se găsește și o terasă, cu o poveste în spate. Construcția a fost cândva șură, în care erau ținute vacile și uneltele de muncă. 

„Această terasă de vară este amenajată în stilul secolului 19 și nu este doar din cauza mobilierului vechi s-au a blănițelor de pe scaune. E suficient să ridicăm privirea și să vedem că de pod este agățat un car, dar și alte unelte care au fost folosite de strămoșii noștri”.

Obiectele din interior sunt autentice și au fost procurate de la târgurile de vechituri și localnici. 

„Nu le mai folosesc și vin și le aduc, dar căutăm și ni le dorim ca să punem în valoare: lădoaie, credenți, oglinzi, ferestre. Barul de la intrare este o casă care a fost construită odată cu o biserica monument UNESCO din Plopiș. Se și vede vechimea acestui lemn din care este făcut. O numim ca o piesă istorică, ca o piesă UNESCO, ceea ce am făcut aici”, a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.

Însă toate acestea nu au putut fi realizate fără susținere din afară. Atunci când și-au lansat afacerea, soții Topan au apelat la un fond european pentru promovarea valorilor naționale și a turismului local. Acesta fiind și punctul de pornire pentru o viitoare poveste de succes. 

„Sigur că da, existau și fonduri proprii, dar pentru a reuși să ajungem să deschidem odată au fost de mare folos aceste fonduri europene care au fost în 2015. A fost o sumă de 93 de mii de euro. Într-adevăr față de investiție nu este o sumă extrem de mare, dar a fost exact ceea ce am avut noi nevoie atunci ca să putem face deschiderea”,  a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.

În prezent, pensiunea din Maramureș are 15 camere pentru cazare, dar proprietarii planifică să le dubleze în scurt timp. Totodată, se lucrează la construcția unei zone SPA, iar în sala de evenimente vara se organizează petreceri.