Premiul Nobel pentru Fizică 2023 a fost câștigat de Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier, anunță Academia Suedeză de Științe. Premiul a fost acordat „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină de atosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”
Cei trei laureați sunt recunoscuți pentru experimentele lor, care au oferit umanității noi instrumente pentru a explora lumea electronilor din interiorul atomilor și moleculelor. Ei au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri de lumină extrem de scurte care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mișcă sau schimbă energia.
Academia notează că evenimentele în mișcare rapidă se contopesc unele cu altele atunci când sunt percepute de oameni, la fel cum un film format din imagini fixe este perceput ca o mișcare continuă. Dacă vrem să investigăm evenimente foarte scurte, avem nevoie de o tehnologie specială.
În lumea electronilor, schimbările au loc în câteva zecimi de atosecundă - o atosecundă este atât de scurtă încât într-o secundă sunt tot atâtea câte secunde au existat de la nașterea universului.
Experimentele laureaților au produs impulsuri de lumină atât de scurte încât sunt măsurate în attosecunde, demonstrând astfel că aceste impulsuri pot fi folosite pentru a oferi imagini ale proceselor din interiorul atomilor și moleculelor.
În 1987, Anne L'Huillier a descoperit că, atunci când a transmis lumină laser în infraroșu printr-un gaz nobil, au apărut mai multe tonuri diferite de lumină. Fiecare este o undă luminoasă cu un anumit număr de cicluri pentru fiecare ciclu al luminii laser.
Acestea sunt cauzate de interacțiunea luminii laser cu atomii din gaz; le oferă unor electroni energie suplimentară care este apoi emisă sub formă de lumină. Anne L’Huillier a continuat să exploreze acest fenomen, punând bazele descoperirilor ulterioare.
În 2001, Pierre Agostini a reușit să producă și să investigheze o serie de impulsuri de lumină consecutive, în care fiecare impuls a durat doar 250 de attosecunde. În același timp, Ferenc Krausz lucra cu un alt tip de experiment, unul care a făcut posibilă izolarea unui singur impuls de lumină care a durat 650 de attosecunde.
Contribuțiile laureaților au permis investigarea unor procese atât de rapide încât până acum erau imposibil de urmărit.
„Acum putem deschide ușa către lumea electronilor. Fizica atosecundei ne oferă oportunitatea de a înțelege mecanismele care sunt guvernate de electroni. Următorul pas va fi utilizarea lor”, spune Eva Olsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Valoarea premiului este de 11 milioane de coroane suedeze, care va fi împărțită în mod egal între laureații.
Premiul Nobel pentru Medicină 2023 a fost acordat luni, 2 octombrie, biochimistei Katalin Kariko şi omului de știință Drew Weissman, pentru eforturile lor care au permis dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager eficiente împotriva COVID-19.
Instituţiile care acordă Premiile Nobel au decis să anunţe câştigătorii premiilor pentru anul 2023 în perioada 2 - 9 octombrie. În fiecare an, anunţarea laureaţilor se face într-o conferinţă de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce laureaţii Premiului Nobel sunt votaţi.
Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaţilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului şi alţi experţi redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează şi îşi exprimă votul, potrivit www.nobelprize.org.
Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.
Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, notează Agerpres.
La momentul decesului său, „Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar.
Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an „celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.
