05 octombrie 2023, ora 15:28

Premiul Nobel pentru Literatură a fost câștigat în 2023 de scriitorul norvegian Jon Fosse pentru „pentru piesele şi proza sa inovatoare care dau glas celor nespuse”, anunță Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

Opera sa colosală, scrisă în limba norvegiană Nynorsk și care acoperă o varietate de genuri, cuprinde o mulțime de piese de teatru, romane, colecții de poezie, eseuri, cărți pentru copii și traduceri.

Deși este astăzi unul dintre cei mai interpretați dramaturgi din lume, el a devenit, de asemenea, din ce în ce mai recunoscut pentru proza sa.

Câştigarea premiului Nobel pentru literatură este atât „copleşitoare”, cât şi „înfricoşătoare”, a declarat pentru Reuters dramaturgul şi romancierul norvegian Jon Fosse în urma anunţului făcut joi de secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm şi de Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Literatură, scrie Agerpres.

„Sunt copleşit şi întrucâtva înfricoşat. Văd asta ca pe un premiu acordat literaturii care în primul rând îşi propune să fie literatură, fără alte considerente”, a spus Fosse care este, de asemenea, poet.

În vârstă de 64 de ani, Fosse scrie în cea mai puţin comună dintre cele două forme oficiale ale limbii norvegiene, nynorsk. El a declarat că premiul Nobel pentru literatură care i-a fost atribuit reprezintă o recunoaştere a acestei limbi şi a mişcării ce o promovează.

Cunoscută drept „noua norvegiană” şi utilizată de doar aproximativ 10% din populaţia ţării, această formă a limbii norvegiene folosită de Fosse a fost dezvoltată în secolul al XIX-lea, având la bază dialectele rurale, ceea ce a făcut ca aceasta să devină o alternativă la utilizarea danezei dominantă după alianţa prin care Norvegia şi Danemarca au devenit o singură ţară timp de 400 de ani.

Pe lângă peste 20 de piese de teatru, prolificul scriitor a publicat, de-a lungul a patru decenii, romane, eseuri, culegeri de poezii şi cărţi pentru copii.

Potrivit editorului său, opera lui Fosse a fost tradusă în peste 40 de limbi şi peste o mie de producţii au fost realizate pe baza pieselor sale.

Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.

Instituţiile care acordă Premiile Nobel au decis să anunţe câştigătorii premiilor pentru anul 2023 în perioada 2 - 9 octombrie. În fiecare an, anunţarea laureaţilor se face într-o conferinţă de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce laureaţii Premiului Nobel sunt votaţi.

Primele Premii Nobel au fost anunţate la începutul secolului trecut, la 12 noiembrie 1901, iar ceremonia de decernare a fost la 10 decembrie 1901, la Stockholm.

Iniţiatorul Premiilor Nobel este magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, notează Agerpres.

La momentul decesului său, „Imperiul Nobel” era format dintr-o reţea de aproape o sută de fabrici, Alfred Nobel fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Nobel a întocmit, la 27 noiembrie 1895, un testament în care cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar. 

Dobânzile rezultate urmau să fie acordate în fiecare an „celor care, în anul anterior, au făcut cele mai bune lucruri pentru umanitate”. El a insistat ca niciun considerent de naţionalitate, sex, religie să nu determine alegerea laureaţilor. Ca urmare a unor dificultăţi de succesiune, primele recompense au fost decernate în 1901.

16 ianuarie 2025, ora 10:20

Rețeaua energetică a Ucrainei a fost ținta unui atac masiv cu drone și rachete rusești. Cu o zi înainte, Ucraina revendicase „cel mai mare atac” pe teritoriul rus, ce a vizat situri industriale şi militare din mai multe regiuni, scrie adevarul.ro.

„În plină iarnă, ţinta ruşilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ţinte se numără infrastructurile de gaze şi instalaţiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populaţie", a denunţat Zelenski pe reţelele de socializare.

Rusia a lansat 43 de rachete balistice şi de croazieră şi a trimis 74 de drone de luptă, dintre care 30 şi, respectiv, 47 au fost doborâte, potrivit Forţelor aeriene ucrainene. Atacurile au vizat în special regiunile Harkov (nord-est), Lviv şi Ivano-Frankivsk (vest).

Armata rusă a declarat după atac, într-un comunicat, că a vizat infrastructura esențială de gaz și energie care susține complexul militar-industrial al Ucrainei, lovitură efectuată cu succes.

Cu o zi înainte de atac, pe 14 ianuarie, Statul Major al armatei ucrainene anunțase că au lansat un atac în regiunile Briansk, Saratov, Tula şi Tatarstan, situate la o distanţă între 200 şi 1.100 de kilometri de frontiera ucraineană. Atacul, considerat cel mai masiv din partea Ucrainei de când a început conflictul, a vizat mai multe obiective strategice, militare şi industriale, de pe teritoriul Rusiei.

În regiunea Briansk, orașul Selțo, a fost lovită o uzină chimică, unde se produceau diverse tipuri de explozibili, precum şi componente pentru artilerie, lansatoare de rachete multiple, aviaţie şi rachete, potrivit Kievului.

În Saratov a fost lovit un depozit de combustibil din apropierea bazei aeriene Engels-2, zonă care a mai fost lovită de armata ucraineană cu câteva zile în urmă, de acea dată cu rachete ATAC-MS. Rusia declarase anterior că va răspunde sistematic oricărui atac din partea Ucrainei cu rachete occidentale.

În regiunea rusă Tula, Ucraina a lovit o fabrică chimică.