07 februarie 2024, ora 21:28

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat întrevederile de astăzi de la Bruxelles, pe care le-a avut viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, în urma cărora a fost dat start evaluării a legislației naționale cu cea a UE. Potrivit șefei statului, exercițiul pregătește scena pentru discuțiile de aderare. 

„Astăzi, la Bruxelles, Moldova a început procesul de screening pentru a evalua cât de bine se aliniază legile noastre la standardele UE. Acest exercițiu pregătește scena pentru discuțiile de aderare, marcând un pas crucial în călătoria noastră către eventuala aderare la UE. Aștept cu nerăbdare progresul care urmează”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de X.

Amintim că delegația țării noastre la Bruxelles a dat startul procesului de evaluare a legislației naționale cu cea a UE. Echipa guvernamentală de la Chișinău a cunoscut reprezentanții Comisiei Europene, cu care se va lucra pe parcursul procesului de negocieri.

„Scopul reuniunii a fost detalierea următorilor pași, urmare a Deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova - și anume lansarea așa-numitului proces de “screening”, care presupune, în practică, evaluarea conformității legislației naționale, capitol cu capitol, cu acquis-ul comunitar. De asemenea, am convenit calendarul și detaliile procedurale ale acestei etape complexe din parcursul nostru european”, a anunțat viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Cristina Gherasimov a avut o discuție și cu Gert-Jan Koopman, șeful Direcției Generale Vecinătate și Negocieri de Extindere a UE, cu care a abordat următorii pași în procesul nostru de aderare la UE. 

„Am informat despre ultimele evoluții în realizarea celor trei condiționalități rămase conform raportului Comisiei Europene din noiembrie 2023. Am convenit asupra acțiunilor prioritare și calendarului de implementare, punând un accent deosebit pe continuarea reformelor în sistemul judiciar și în procesul de deoligarhizare. Am discutat și despre noile posibilități prin care putem valorifica instrumente de asistență și de expertiză la nivelul Comisiei Europene pentru a consolida capacitățile Biroului pentru integrare europeană, ale echipei de negociatori si ale experților din instituțiile naționale”, a punctat Gherasimov.

Cristina Gherasimov a depus jurământul de învestire în funcția de viceprim-ministră pentru integrare europeană în data de 5 februarie. Aceasta este și negociator-șef al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în procesul de aderare. Odată cu instituirea funcției de vicepremier pentru integrare europeană, în Guvernul Recean apare un fotoliu nou. Săptămâna trecută opoziția a reproșat guvernării că umflă nejustificat aparatul birocratic și că niciodată nu a mai fost ca să avem cinci vicepremieri. 

Cristina Gherasimov a ajuns să conducă Biroul de Integrare Europeană, după o experiență de consilier politic la Președinție și secretar de stat la Externe. Guvernul a separat în două Ministerul de Externe și Integrării Europene, după demisia ministrului Nicu Popescu. Acesta spune că pleacă din motive personale, dar rămâne aproape de guvernare în procesul eurointegrării. 

06 decembrie 2024, ora 16:46

Decizia de anulare a primului tur al prezidențialelor reprezintă un moment critic pentru România și democrația sa, crede expertul în securitate, Andrei Curăraru. Deși e un pas necesar, hotărârea nu rezolvă problema fundamentală a vulnerabilității sistemului democratic românesc la atacuri externe. În opinia lui Curăraru, în România ar putea urma proteste, iar răspunsul autorităților trebuie să fie ferm, dar echilibrat, fără a alimenta narațiuni despre „dictatură”.

Protestele susținătorilor lui Georgescu sunt inevitabile, susține Curăraru. Amplificate de propagandă, acestea ar putea deveni violente, fiind infiltrați agitatori plătiți. Scopul? Să creeze imaginea unui stat instabil, controlat de „elite pro-occidentale”.

„Riscurile acestor proteste nu sunt deloc neglijabile. (...) Narațiunile promovate de rețelele de propagandă vor alimenta diviziuni profunde în societate, polarizând și mai mult opinia publică. Astfel de acțiuni nu doar că destabilizează pe termen scurt, dar pot afecta credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, punând sub semnul întrebării reziliența sa democratică.

Răspunsul autorităților române trebuie să fie ferm, dar echilibrat. Reprimarea dură a protestelor ar putea alimenta narațiunile despre „dictatură”, în timp ce o reacție slabă ar permite intensificarea violențelor”, crede expertul.

Andrei Curăraru consideră că autoritățile române trebuie să deschidă rapid dosare penale pentru a investiga sursele care au finanțat ilegal campania lui Georgescu, identificând rețelele de intermediari și eventualele complicități interne: 

„Anchetele trebuie să vizeze și mecanismele de propagare a dezinformării, inclusiv utilizarea conturilor false, și să urmărească legătura acestora cu rețelele coordonate de Kremlin. Fără o sancționare clară a celor implicați, vulnerabilitatea procesului electoral va rămâne neschimbată.

Reforma electorală este mai mult decât necesară. Ea trebuie să includă măsuri stricte pentru transparența finanțării campaniilor, cu interdicția totală a donațiilor din surse externe neclarificate și audituri financiare obligatorii în timp real. De asemenea, este necesară o monitorizare avansată a mediului online, cu reguli clare pentru combaterea conturilor false și a dezinformării. Introducerea unor verificări mai stricte pentru candidați, inclusiv teste de integritate și declarații de interese verificabile, ar putea preveni infiltrarea elementelor pro-ruse în viitoarele competiții electorale”.

„Acest episod arată cât de sofisticate au devenit metodele Kremlinului. Nu mai este vorba doar de propagandă sau influență economică, ci de o strategie integrată care vizează direct structurile democratice. Dacă România și Moldova nu își coordonează eforturile, aceste atacuri riscă să devină regula, nu excepția. Întrebarea este dacă liderii lor vor avea voința și capacitatea de a acționa suficient de repede pentru a opri următoarele valuri de destabilizare”, a punctat Curăraru.

TV8.md amintește că Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Asta înseamnă că se reia de la capăt tot procesul electoral.

Decizia a fost luată în urma consultărilor de urgență ale judecătorilor Curții, care au analizat documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acestea au arătat cum campania lui Georgescu a fost susținută de o rețea amplă de conturi false, aproximativ 30.000, utilizate pentru a amplifica mesajele de propagandă pro-Kremlin.

Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

La scurt timp, candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, a calificat drept ilegală decizia de anulare. Călin Georgescu a anunțat că va veni cu o reacție la ora 21:00.