Parlamentul European (PE) va discuta săptămâna viitoare o rezoluție privind Tezaurul României, însușit de Rusia în urmă cu peste un secol, potrivit agendei oficiale a PE și europarlamentarului PMP Eugen Tomac, potrivit Hotnews.
Astfel, în sesiunea de la Strasbourg de pe 14 martie, va fi dezbătută și votată rezoluția „Returnarea tezaurului național al României, însușit în mod ilegal de Rusia”.
„Ne aflăm într-un moment în care trebuie să prezentăm situația cu claritate, cu foarte multă convingere”, a spus Eugen Tomac într-o intervenție la Digi 24, adăugând că scopul este ca acest dosar să devină unul de importanță majoră pentru UE.
Europarlamentarul a declarat că marți a participat la o dezbatere din comisia de afaceri externe a PE și că „toate grupurile politice susțin adoptarea unei rezoluții săptămâna viitoare”.
El a spus că textul rezoluției este încă în negocieri între grupurile din Parlamentul European și că adoptarea rezoluției ar reprezenta un semnal politic foarte important transmis României de către UE.
Rezoluția ar putea fi un instrument important pentru România după ce se va încheia războiul din Ucraina, când UE va relua relațiile cu Rusia. Este pentru prima oară când această chestiune a Tezaurului ajunge să fie discutată la un asemenea nivel.
România a dus Tezaurul BNR în Rusia în 1916 și 1917, pentru siguranță, dar nu l-a mai primit înapoi
Intrând în război alături de Antantă în august 1916, România era într-o situație grea. De aceea, în septembrie 1916, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului din aur, se arată pe site-ul instituției conduse din 1990 de guvernatorul Mugur Isărescu, scrie Libertatea.
Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții s-au refugiat la Iași. Aici s-a mutat temporar și sediul BNR, începând cu noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura frigul, foametea și bolile acelei perioade.
În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus convenția privind primul transport la Moscova.
Conform acordului semnat la Iași, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României, este vorba despre 1.735 de casete cu monede și trei cu lingouri, și două casete cu bijuteriile Reginei Maria.
Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile reginei – 7 milioane lei. Cele 1.740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și astfel a avut loc al doilea transport la Moscova. De această dată, trenul a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, printre care Academia Română, Arhivele Naționale, ministere și biserici. În cele trei vagoane cu valori ale BNR, depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, erau „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a transportului din iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei.
În total, în cele două transporturi, din decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 de tone de aur fin. Tezaurul BNR depus la Moscova nu a mai fost însă niciodată returnat României.
