29 martie 2024, ora 22:24

Fostul deputat Iurie Reniță, cel care a făcut publice imaginile în care ex-președintele Igor Dodon este surprins în timp ce ia o sacoșă neagră de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, susține că a fost intimidat de avocații socialistului la proces. Invitat în platoul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8, Reniță a spus că a fost șocat de agresivitatea apărătorilor lui Dodon care l-au amenințat că vor cere la rândul lor, să fie el însuși cercetat pentru mărturiile sale din dosar. 

„Ceea ce m-a frapat este agresivitatea nemaiîntâlnită a avocaților lui Dodon. Am fost amenințat chiar în sala de ședință de către avocați că vor depune o petiție să fiu și eu judecat pentru mărturiile mele. Am rugat președintele completului de judecată să îi pună la respect, altfel, eu mă retrag. Asta e tactica de a lovi și intimida martorii”, a declarat Iurie Reniță. 

Atât Iurie Reniță, cât și deputatul PAS, Igor Chiriac au subliniat că Igor Dodon ar fi interesat să tergiverseze dosarul. 

„Din această tergiversare, Dodon câștigă timp pentru a-și desfășura activitatea”, a menționat Chiriac.

„Acesta este scopul lui să tergiverseze, între timp, este mesajul lui politic, îl vedeți cât de activ este. El încearcă să își recâștige credibilitatea pierdută în fața Moscovei, și a reveni pe făgașul politic ca persoană onestă și integră, ceea ce nu va fi”, este de părere Iurie Reniță. 

Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, însă în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, pentru a negocia în calitate sa de președinte al Republicii Moldova, cu factorii de decizie din Federația Rusă, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Vladimir Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști. Toți cei vizați pledează nevinovați. 

Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pe numele unui șef de stat.

La sfârșitul lunii februarie 2024, după mai bine de doi ani de examinare a dosarului, magistrații Curții Supreme de Justiție au decis să trimită la expertiză imaginile video în care ex-președintele Igor Dodon apare cu o sacoșă neagră. Astfel, urmează a fi stabilit: când au fost înregistrate, dacă au fost modificate imaginile originale sau cele copiate, precum și cu ce dispozitiv au fost filmate.

În 28 martie, autoritățile au anunțat că expertiza imaginilor video cu  Dodon și sacoșa neagră va începe abia în luna martie a anului 2025, deoarece la centrul de expertiză există un rând care trebuie respectat. Aceasta va costa circa 90.000 de lei.

12 decembrie 2024, ora 21:02

Aproape toți copiii din țara noastră folosesc zilnic internetul, iar mai mult de jumătate dintre ei au raportat experiențe neplăcute în mediul online. De la an la an, crește numărul minorilor care devin victime ale abuzurilor, iar cea mai populară formă la care aceștia sunt supuși este cea sexuală. Grav este faptul că tot mai vulnerabili sunt copiii care încă nu au atins vârsta de zece ani. De cele mai multe ori, minorii aflați într-o situație de risc nu știu unde să ceară ajutor, iar implementarea unor programe în școli, care să-i poată sprijini în astfel de situații sunt absolut necesare, cred specialiștii.

Dezvoltarea accelerată a tehnologiei și volumul mare de informații accesibile în mediul online pot nu doar afecta percepția adolescenților, dar îi poate pune și în pericol. De la vârsta de 14, 15 ani, mulți încep să conștientizeze acest fapt și își creează macanisme pentru a se proteja.

„Ai avut vreo situație în care nu te-ai simțit în siguranță în mediul online?- Da și îmi pare rău că nu am apelat la cineva din adulți ca să mă ajute să depășesc, m-am descurcat singură. Chiar dacă se simt rușinați de anumite momente sau ceea ce se întâmplă în mediul online este foarte grav, dar nu trebuie să se rușineze și să apeleze la ajutor”.

„În primul rând evit persoanele rău intenționate, nu intru pe site-uri ilegale, cred că fiecare are o metodă de a se proteja, metoda mea este de a ignora”.

„Am avut o problemă care a avea probleme în mediul online, era supusă bullyng-ului cibernetic și i-am recomandat să se adreseze la organizația unde eu și Bogdan facem voluntariat, să sune la linia ferbinte, să contacteze un specialist care poate să o ajute”.

„Eu de exemplu nu partajez locația, îmi fac conturile private, în așa fel încât să mă urmărească doar persoanele care mă cunosc. De asemenea nu deschid link-urile necunoscute și nu ofer date personale”.

Nu toți adolescenții țin cont de reguli și de cele mai multe ori, mediul online se poate transforma pentru ei într-o capcană. Cea mai des întâlnită problemă în online este expunerea la materiale cu caracter sexual, considerată de specialiști o formă de abuz. Potrivit unui Studiu realizat de cei de la Centrul Internațional La Strada, timp de un an, din mediul online au fost înlăturate peste 35 de mii de astfel de materiale, iar peste 400 de cazuri au fost raportate de către inspectoratul general de politie.

„De exemplu fiecare al șaselea copil care a participat la studiu a vorbit despre faptul că a primit imagini cu conținut sexual de la o persoană cu care comunică în mediul online. Totodată fiecare al cincilea copil a vorbit și despre faptul că a accesat imagini cu caracter sexual, fie în format video, fie în format text”,a menționat coordonatoarea Centrul Internațional La Strada, Victoria Gribneț.

Dacă în anii precedenți cei mai vulnerabili erau considerați adolescenții cu vârstele cuprinse între 13 și 15 ani, în prezent sunt înregistrate tot mai multe cazuri în care sunt implicați și copii de 10-12 ani. În astfel de situații, adolescenții se pot adresa Centrului La Strada care gestionează platforma www.siguronline.md, o sursă importantă de informare și suport pentru copii, părinți și cadre didactice. Pe această platformă, care integrează posibilitatea de a discuta prin chat cu un consilier, copiii care se pomenesc în situații riscante în mediul online, pot cere ajutor. Specialiștii afirmă că în societatea noastră există în continuare o barieră atunci când vine vorba de a cere ajutorul.

„Le este frică să raporteze asemenea cazuri, nu știu cum vor reacționa adulții pentru că la raportarea unui asemenea caz, în mod inevitabil vor fi implicați adulții care au grijă de acest copii, fie părinții, fie alt reprezentant legal. Cea mai mare barieră de raportare a cazurilor de abuz sexual în mediul online este anume frica de reacții”, a menționat coordonatoarea Centrul Internațional La Strada , Victoria Gribneț.

Specialiștii cred ca dacă adolescenții ar avea mai mult acces la informații, iar în instituțiile de învățământ ar fi implementate programe prin care ei să fie educați pe acest subiect, numărul solicitărilor ar crește .

„Nu toți au acces la servicii care să le explice care sunt riscurile. Părinții, îngrijitorii nu cunosc și asta arată studiile atât naționale, cât și internaționale. Nu peste tot au ajuns programele de prevenire. Noi avem mai puține programe instituționalizate care să fie incluse cumva în curiculă și atunci unde ajunge un ONG cu un program de prevenire, acolo copii poate știu mai multe, să fie incluse în curicula educațională”, a subliniat consultantă în domeniul protecției copilului, Rodica Corețchi.

Pe lângă Centrul La Strada, copiii și adolescenții care sunt supuși unei forme de violență fizică sau în mediul online pot solicita ajutorul prin intermediul telefonului copilului, la numărul 116 111, acolo unde li se oferă suport în situații de criză și consiliere psihologică gratuită. Serviciul este disponibil 24/24 și poate fi apelat gratuit, confidențial și anonim din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă .