Un jurnalist german de top, considerat de mult timp unul dintre cei mai buni experți independenți din Germania în ceea ce privește Rusia, a primit cel puțin 600.000 de euro în plăți offshore nedeclarate de la companii legate de un oligarh apropiat de Vladimir Putin, potrivit unor scurgeri de informații, scrie The Guardian, citat de G4media.
Hubert Seipel, un regizor și autor premiat, a primit în tranșe bani care, potrivit documentelor, au fost plătiți pentru a-i susține munca la două cărți pe care le-a scris și care prezintă ascensiunea lui Putin la putere și oferă portrete descrise de mulți ca fiind favorabile președintelui rus.
Cazul este unul dintre primele care leagă un jurnalist occidental influent de plăți semnificative în ceea ce ar putea fi considerat de unii ca fiind o încercare a actorilor pro-Putin de a obține o acoperire pozitivă în mass-media internațională.
Dezvăluirile sunt susceptibile de a stârni scandal în Germania, unde dezbaterea a fost aprinsă de la invazia Ucrainei de anul trecut cu privire la rolul pe care părți ale elitei politice și de afaceri l-au jucat în a ajuta la menținerea lui Putin la putere, nu în ultimul rând din cauza dependenței pe termen lung a celei mai mari economii europene de petrolul și gazele rusești.
Unul dintre puținii jurnaliști care a avut contacte directe și regulate cu liderul rus, Seipel, care, după propria sa mărturisire, s-a întâlnit cu Putin „de aproape 100 de ori”, a recunoscut că a primit bani din conturi legate de oligarhul Alexei Mordashov, un magnat al oțelului și al băncilor, plasat anul trecut sub sancțiuni pentru legăturile sale strânse cu Kremlinul.
El nu a confirmat sumele primite, deși documentele conțin detalii despre plăți în valoare totală de 600 000 de euro care par să aibă legătură cu cea de-a doua sa carte.
Seipel a confirmat că a primit sprijin de la Mordashov, spunând că acesta “se referă exclusiv la proiectele privind cărțile”. El a susținut că a rămas imparțial, spunând: „Am stabilit întotdeauna limite legale clare care mi-au garantat independența”.
Documentele, și răspunsul lui Seipel, sugerează că plățile au fost efectuatepentru munca sa la o biografie din 2015 intitulată Putin: Inner Views of Power și un titlu din 2021, Putin’s Power: Why Europe Needs Russia, ambele scrise inițial în limba germană.
Seipel nu pare să fi dezvăluit plățile către editorul său.
În răspunsul său către The Guardian, Hoffmann und Campe a declarat că nu a știut despre aceste plăți.
„Editorul nu a avut cunoștință până acum de acuzațiile pe care le-ați făcut împotriva lui Hubert Seipel cu privire la „veniturile din sponsorizări”. În cazul în care acestea se vor dovedi a fi adevărate, ne rezervăm dreptul de a lua măsuri suplimentare în legătură cu cărțile care au fost contractate, în 2013 și, respectiv, 2016, de către conducerea de la acea vreme, pe baza unui documentar TV”, a declarat un purtător de cuvânt.
Informațiile au apărut în cadrul proiectului Cyprus Confidential – un stoc de 3,6 milioane de înregistrări offshore care a fost dezvăluită Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) și companiei germane Paper Trail Media, care a împărtășit accesul cu The Guardian și cu alți parteneri media.
UE l-a descris pe Mordashov în comunicatul de presă și în notificarea sa privind sancțiunile ca făcând parte din „elitele lui Putin” și care a ”beneficiat de legăturile sale cu factorii de decizie ruși”. El a deținut o participație la Rossiya Bank, descrisă ca fiind creditorul elitei rusești, și a fost cel mai mare acționar al Tui, cel mai mare operator turistic din Europa – o investiție înghețată în prezent în cadrul măsurilor de sancționare.
Mordashov a făcut parte din grupul select de lideri de afaceri care s-au adunat la Kremlin la 24 februarie 2022, la câteva ore după invazia Ucrainei.
El a refuzat să comenteze cu privire la orice plăți către Seipel. Ca răspuns la întrebările privind sancțiunile impuse asupra sa, purtătorul său de cuvânt a declarat: „Tot ceea ce [Mordashov] a construit și a realizat a fost realizat prin practici de afaceri corecte și respectarea strictă a reglementărilor”.
Dosarele din Cipru includ un acord intitulat „Deed of Sponsorship”, semnat în martie 2018 de Seipel și de un director al unei companii înregistrate în Insulele Virgine Britanice (BVI), numită De Vere Worldwide Corp, și de un alt martor.
Documentele din această perioadă îl menționează pe proprietarul final al De Vere ca fiind un manager de rang înalt din grupul Severstal al lui Mordashov.
Plata de 600.000 de euro este descrisă ca fiind o sponsorizare pentru o carte pe care Seipel pare să fi plănuit deja să o scrie și pentru care avea deja un contract de publicare. În actul de sponsorizare se stipulează că el „scrie o carte (sic) despre mediul politic din Federația Rusă”, care ar urma să fie publicată în 2019.
Sponsorul proiectului, potrivit actului, s-a angajat să „sprijine dezvoltarea acestui proiect” și să „pună această evoluție politică și istorică la dispoziția unui public mai larg”. De asemenea, Seipel urma să primească „sprijin logistic și organizatoric” în timpul cercetărilor sale în Rusia și nu era obligat să returneze banii în cazul în care cartea nu ar fi fost publicată efectiv niciodată.
Actul prevedea, de asemenea, că era liber să lucreze independent: „Autorul nu va avea nicio obligație față de sponsor în legătură cu proiectul (fie în ceea ce privește conținutul sau compoziția cărții sau în alt mod) sau cu finalizarea acestuia.”
Alte documente sugerează că Seipel a fost plătit în două tranșe, cea de-a doua având loc în prima jumătate a anului 2019, dintr-un cont la banca privată rusă Sovcombank.
Plățile par să fi urmat rute ocolitoare prin intermediul unor structuri offshore deținute de Mordashov și asociații săi și gestionate de furnizori de servicii corporative din Cipru.
O notă scrisă de mână în actul de sponsorizare din 2018 spune următoarele: „Act similar semnat de Cavern 08/2013: Biografie Putin”. Cavern este probabil să fie o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice numită Cavern Ventures Ltd, care pare să aibă legătură cu Severstal.
Într-un răspuns către The Guardian, Seipel a recunoscut că a primit bani de la Mordashov. El a spus că a dorit să se știe că „sprijinul său [al lui Mordashov] se referă exclusiv la proiectele de carte” și că „nu a primit în niciun moment bani pentru filme și interviuri de televiziune de la terțe părți”.
El a condamnat ceea ce a spus că au fost încercări de a-l cataloga drept „un tip special de ziarist agent secret” cu o poziție pro-Kremlin și anti-americană. El a declarat că, de-a lungul unei cariere îndelungate, a descris întotdeauna „lumea așa cum este, nu așa cum ar trebui să fie”. Nu au fost găsite niciodată dovezi de suspiciune de părtinire în munca sa de către cei care i-au acordat cele mai importante premii media din Germania, a spus el.
Seipel a declarat că cărțile sale au fost rezultatul a opt ani de călătorii și cercetări extinse și că „au dus la discuții aprinse și lupte ideologice”. El a precizat că nu au fost găsite erori factuale „în niciuna” dintre ele.
La publicare, cărțile au fost salutate de unii critici, care l-au lăudat pe Seipel pentru abordarea nouă în privința lui Putin. Dar au fost ridiculizate de alții. Frankfurter Allgemeine Zeitung l-a numit „tovarășul lui Putin”, după primirea pozitivă în 2016 a versiunii în limba rusă a cărții sale Putin: Inner Views of Power in Moscow, la care a participat Putin însuși, în timp ce Süddeutsche Zeitung a spus că Seipel s-a transformat efectiv „în reprezentantul legal al lui Putin – și anume prin excluderea faptelor”.
Pentru documentarul Ich Putin – Ein Porträt (Eu Putin – un portret), Seipel a avut acces exclusiv la președinte, urmărindu-l prin Rusia. Documentarul îl arată pe Putin vânând cerbi în Siberia și conducând prin Moscova într-o limuzină, însoțit de Seipel, precum și jucând într-un meci de hochei pe gheață.
Documentarul a fost vizionat de 1,85 milioane de persoane la prima difuzare în 2012, o cotă de piață de 10,9%, și a fost ulterior repetat de 51 de ori, potrivit radiodifuzorului NDR.
Seipel, care a obținut primul interviu televizat cu Edward Snowden, informatorul NSA, după sosirea sa la Moscova în 2014, s-a confruntat cu acuzații că ar fi prea pro-Rusia. Într-o emisiune radiofonică germană din 2021, el a negat că a primit bani din partea Rusiei în schimbul unui reportaj favorabil. Când a fost întrebat de prezentator dacă a acceptat plăți, el a răspuns: „V-ați pierdut mințile? Nu!”.
NDR a declarat că nu avea cunoștință despre acordul de sponsorizare și că a luat acuzațiile „foarte în serios”. Acesta a precizat că a blocat accesul la filmele sale până la noi ordine.
Acesta a adăugat: „Domnul Seipel ar fi trebuit să informeze (NDR) cu privire la un posibil conflict de interese, cum ar fi o plată”.
