UPDATE Parlamentul European a adoptat joi, prin ridicare de mâini, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României pe care şi l-a însuşit ilegal.
În rezoluţia adoptată joi, eurodeputaţii subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul naţional al României, trimis în Rusia între 1916 şi 1917 pentru a fi păstrat în siguranţă, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputaţii, potrivit unui comunicat al PE.
Comisia Europeană va susține joi o prezentare în plenul Parlamentului European pe tema „Tezaurului României, însușit ilegal de Rusia”, iar apoi va avea loc o dezbatere a eurodeputaților și un vot pe o rezoluție în acest sens, potrivit agendei sesiunii PE de la Strasbourg, transmite Hotnews.
Eurodeputatul Eugen Tomac (PPE) a explicat că iniţiativa se înscrie în contextul în care Uniunea Europeană şi-a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.
Astfel, rezoluția reamintește că însușirea ilicită a tezaurului național al României de către Rusia este singurul caz internațional în care rezervele monetare de aur ale unui stat și obiectele care fac parte din patrimoniul național al acelui stat au fost încredințate spre păstrare unei alte țări, în baza unui acord prevăzut în documente protocolare corespunzătoare, care oferă garanții legale de restituire, dar obligațiile au fost în cele din urmă nerespectate, cu încălcarea normelor și cutumelor internaționale.
Totodată, recunoaște că tezaurul național depus spre păstrare la Moscova în 1916 și 1917, în perioada dificilă a Primului Război Mondial, cu garanția Guvernului Rusiei Imperiale privind siguranța transportului, siguranța depozitării și siguranța restituirii în România, reprezintă un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și o problemă de perpetuă preocupare pentru societatea românească.
În text mai este exprimată îngrijorarea că, în pofida creării Comisiei mixte româno-ruse de experți mandatată să permită discuții pe această temă, eforturile de a obține restituirea tezaurului național românesc - și, prin urmare, de a asigura restituirea rezervelor de aur confiscate ilegal de la Banca Națională a României - prin canale diplomatice bilaterale între România și Rusia s-au lovit de reticența Rusiei de a restitui ceea ce regimurile anterioare au păstrat ilegal, fără a ține cont de protocoalele de restituire semnate.
Totodată, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia trebuie să conducă la o reevaluare a relațiilor UE-Rusia în viitor, care va cuprinde dinamici și solicitări diplomatice fără precedent, cum ar fi restituirea rezervelor de aur însușite către Banca Națională a României.
România a dus Tezaurul BNR în Rusia în 1916 și 1917, pentru siguranță, dar nu l-a mai primit înapoi
Intrând în război alături de Antantă în august 1916, România era într-o situație grea. De aceea, în septembrie 1916, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului din aur, se arată pe site-ul instituției conduse din 1990 de guvernatorul Mugur Isărescu, scrie Libertatea.
Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții s-au refugiat la Iași. Aici s-a mutat temporar și sediul BNR, începând cu noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura frigul, foametea și bolile acelei perioade.
În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus convenția privind primul transport la Moscova.
Conform acordului semnat la Iași, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României, este vorba despre 1.735 de casete cu monede și trei cu lingouri, și două casete cu bijuteriile Reginei Maria.
Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile reginei – 7 milioane lei. Cele 1.740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și astfel a avut loc al doilea transport la Moscova. De această dată, trenul a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, printre care Academia Română, Arhivele Naționale, ministere și biserici. În cele trei vagoane cu valori ale BNR, depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, erau „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a transportului din iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei.
În total, în cele două transporturi, din decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 de tone de aur fin. Tezaurul BNR depus la Moscova nu a mai fost însă niciodată returnat României.
