01 martie 2024, ora 15:04

Magistrații s-au întrunit vineri, 1 martie, la Adunarea Generală a Judecătorilor. În cadrul ședinței, CSM a prezentat un raport privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc în anul 2023, iar Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, a fost aleasă membru al CSM.

UPDATE 15:46 Adunarea Generală a Judecătorilor a fost declarată închisă.

UPDATE 15:36 Pe final de adunare, mai mulți judecători au fost premiați. Acestora le-au fost înmânate diplome, dar și câte un trandafir roșu.

UPDATE 15:01 Aliona Miron a fost aleasă membră a Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani, cu 234 de voturi valabil exprimate.

UPDATE 14:25 Judecătorii examinează raportul CSM privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc în anul 2023, în timp ce voturile pentru noul membru CSM sunt numărate.

UPDATE 12:55 Adunarea Generală a Judecătorilor a constituit Comisia specială pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura de vot a început.

UPDATE 12:10 Candidata la funcția de membru în CSM, Aliona Miron, a ținut un discurs în fața judecătorilor, în care a menționat că nu va renunța la postură doar pentru că e unicul candidat: „Aș fi preferat să mai fie cineva, să mai am un contracandidat, pentru că am auzit foarte multe multe obiecții din parea colegilor că ar fi constrânși să urmeze un joc calculat, planificat, care-i lasă cu inima neîmpăcată. Acest lucru n-o să mă facă să renunț, nu mi se pare corect. Este mult mai ușor să critici, să nu fii de acord, să te dai cu părerea, mi se pare că este mult mai dificil să pui umărul și să schimbi ceva, să dai dovadă de diplomație. Consider că acest loc nu trebuie să rămână gol”. 

UPDATE 12:00 Judecătorii au votat ordinea de zi. Primul subiect pe agendă este alegerea unui nou membru al CSM. 

UPDATE 11:07 Judecătoarea Victoria Sănduța a cerut includerea pe ordinea de zi discutarea și votarea Declarației Adunării Generale, amânată la ședința din 28 aprilie 2023, în care este criticatî procedura de vetting și pre-vetting. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi.

UPDATE 10:59 Judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău, Alexandru Spoială, a fost ales președinte al Adunării Generale a Judecătorilor, iar vicepreședinta Curții, Nelea Budăi, a fost aleasă secretară a Adunării Generale.

UPDATE 10:37 „În calitate de reprezentant al puterii executive, sunt la fel de deschisă de a susține și de a colabora cu o putere esențială a statului, puterea judecătorească, menită să asigure respectarea legii și sancționarea celor care încalcă legea. Cred cu tărie că responsabilitatea noastră este mai mare decât noi o realizăm, de deciziile noastre depinde siguranța cetățeanului, securitatea statului, care astăzi este tot mai importantă în contextul regional. 

Avem cu toții un obiectiv foarte clar asumat de țara noastră - cel al aderării la UE, dar evident, fără o justiție independentă, responsabilă și eficientă, nu avem cum să ajungem în UE. Responsabilitatea este enormă, dar și oportunitățile sunt imense, avem sprijinul țărilor membre și ale partenerilor de dezvoltare, care ne ajută enorm la transformări esențiale în toate domeniile, chiar dacă decurg mai greu, în special în domeniul justiției și acest sprijin oferit trebuie mai mult decât onorat pentru binele cetățenilor noștri. Înțeleg provocările cu care vă confruntați: numărul mare de dosare, resurse umane deficitare, modificări legislative. 

Sper totuși că Ministerul Justiției este văzut ca un partener al puterii judecătorești și al Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea sistemului judiciar și salut dialogul constructiv angajat și am încredere că vom atinge progrese relevante în implementarea strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2023-2025. Cu cât mai repede CSM va fi completat, cu atât mai repede sistemul justiției va fi funcțional, mă refer partea ce ține de rezolvarea problemelor. Reîmpărtășesc ca priorități absolute necesitatea de completare a tuturor locurilor vacante la Curtea Supremă de Justiție, dar și în colegiile din cadrul CSM”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în debutul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor.

UPDATE 10:24 „Reforma justiției este reforma cheie asumată de Republica Moldova față de UE. Suntem aici pentru a reflecta asupra rolului nostru în acest parcurs, pentru ca să dezvoltăm o viziune comună și pentru ca să consolidăm angajamentul nostru față de acele principii care ne ghidează activitatea. Sistemul judecătoresc înregistrează progrese la înfăptuirea actului de justiție, deși volumul de lucru rămâne în continuare unul enorm. Astăzi, în această adunare generală, avem o oportunitate unică - să consolidăm comunitatea mea profesională, să ne unim forțele și să ne angajăm ferm în promovarea valorilor comune, să ne concentrăm eforturile pentru asigurarea unei justiții accesibile pentru toți, pentru a proteja valorile fundamentale, întărind principiile statului de drept ”, a spus Sergiu Caraman.

UPDATE 10:13 Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă. Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman a deschis Adunarea Generală comunicând prezența a 300 de judecători, din cei 365 de judecători în funcție.

Ședința are loc în incinta Palatului Republicii. La eveniment sunt prezenți ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, ai Agenției de Administrare Judecătorească, ai societății civile, observatori internaționali și reprezentanți ai mass media. Ultima oară, Adunarea Generală a Judecătorilor a avut în aprilie 2023, când au fost desemnați cei mai noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. 

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.