13 februarie 2024, ora 10:15

Cele mai multe infracțiuni, comise de persoanele bolnave mintal, declarate iresponsabile, sunt, de fapt, furturile. Este concluzia unui studiu pe care l-a realizat un conferențiar universitar, pentru Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată. Din cele aproape 40 de persoane, care au figurat în datele studiului, doar 4 au comis crime, iar alte 10 - infracțiuni contra ordinii publice și sănătății populației. În majoritatea cazurilor, bolnavii suferă de schizofrenie, o boală ce poate fi gestionată cu ajutorul psihoterapiei și a medicamentelor ce devin tot mai sigure și eficiente. 

„Colaborând cu organele de poliție, s-a demonstrat că circa 70 la sută din persoane comit furturi. Un procentaj mai mic comit crime. Când comit crime? Când se află într-un anturaj antisocial, sunt folosiți de oamenii criminali.  Pe lângă persoanele schizofrenice, o altă categorie de persoane care comit crime sunt persoanele cu tulburări anatomice, noi le spunem indivizi cu anomalii psihice. Aceste persoane se caracterizează prin faptul că nu poate nicio responsabilitate prin ceea ce fac și nici nu-și dau seama, deseori, de ceea ce comit.  

Au câteodată tulburări de genul halucinațiilor, care sunt de mai multe feluri. Cele vizuale, ele își imaginează o voce ce le spune ce sa facă. Sau se certau ei înșiși. - O concluzie era că își atacă rudele, apropiații. - Da, pentru că se află în familie mai mult. - Dar sunt provocați sau de ce? - Fiecare boală psihică are un ciclu, un anotimp. Boala se acutizează și ei se manifestă în felul acesta.  

Din persoanele, eliberate după tratament, și își continuau tratamentul indicat, iar oamenii din jur îi susțineau, atunci se mențin într-o formă dar trebuie sa respecte tratamentul. Dar pentru că este costisitor, multi abandonează când se simt mai bine. 

Noi când auzim cuvântul „schizofrenie”, ne imaginăm ceva tare diferit, nu suntem competenți. Ar fi bine sa avem mai multe emisiuni televizate, pentru ca avem un număr mare de oameni cu patologii mintale, sa ne explice ca nu este atât de periculos. Dacă ne comportăm corect cu ei, nu-i provocăm, le arătăm respect, avem o atitudine pozitivă, atunci și ei se comportă altfel”, a spus doctorul, profesorul universitar, Silvia Cheianu. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

01 ianuarie 2025, ora 10:00

Cu un război la hotar, nu a fost liniște nici în Republica Moldova. Pe parcursul anului, mai multe drone și fragmente au căzut pe teritoriul țării. Sistemul de protecție antiaeriană, cumpărat din Franța, nu este suficient pentru a proteja spațiul țării. Recent, autoritățile centrale au convenit să procure încă două sisteme. Din motive de securitate, informațiile tehnice nu vor fi făcute publice. 

În luna februarie, raionul Vulcănești a fost zguduit la propriu, după ce în satul Etulia a căzut un fragment dintr-o dronă rusă de producție iraniană. Proiectilul cu 50 de kg de substanță explozivă a fost dezamorsat de specialiști. Deși, acum un an, țara noastră a achiziționat un sistem francez de apărare aeriană, estimat la 14 milioane de euro, dintr-un pachet de sprijin, radarul este insuficient. 

Pe parcursul anului 2024, mai multe drone sau fragmente de rachete au fost descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. Una dintre ele a aterizat într-o vie din zona Arenei Chișinău. 

La fel, au fost descoperite și aparate de zbor de însoțire a dronelor de tip Shahed. Referindu-se la ele, ministrul Apărării a declarat că nu aveau explozibil, menirea lor fiind de a distrage atenția sistemelor de apărare antiaeriană. Cu toate acestea, cetățenii au fost îndemnați să nu le atingă dacă le descoperă, deoarece ar putea prezenta pericol. 

Armata Națională a moștenit 20 de radare sovietice. Doar că multe sunt nefuncționale, iar altele sunt depășite de timp și nu au capacitate de a identifica dronele care ne trec hotarul. Pe de altă parte, rezistența armatei ucrainene ne asigură și securitatea țării noastre, care nu-și permite sisteme antirachetă scumpe. 

„Sunt cifre mari, pe care bugetul nu le poate acoperi. Bugetul Ministerului Apărării este de mai puțin de 2 miliarde de lei, ceea ce ar constitui 100 de milioane de euro. Un sistem de acesta la rază de 20-30 de km ar depăși acest buget al Armatei Naționale timp de un an. Ar trebui să ne gândim la sistem de tip Patriot, dar ele costă miliarde și cunoaștem că cele care sunt, merg în primul rând spre Ucraina, dar ajutând Ucraina, partenerii ne protejează și pe noi”, spunea ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Mai apoi, ministrul Apărării a anunțat că Republica Moldova este în proces de achiziționare a două sisteme moderne de identificare și nimicire a dronelor. Deocamdată nu se cunoaște cât costă acestea și când vor ajunge în țară. 

„Vorbim despre două sisteme. Sistemul de observare și sistemul de nimicire a acestora. Sistemul e destul de complicat și începe de la tunuri de artilerie, mitraliere și diferite tipuri de rachete, este multifuncțional și necesită investiții serioase. Procesul de identificare și contractare deja a avut loc, durează procedura de achiziție și livrare. Vom reveni cu precizări, dar nu detalii fiindcă sunt date tehnice pe care inamicul poate să le folosească împotriva noastră”. 

Pe lângă radarul francez existent, autoritățile susțin că au nevoie de încă cinci sisteme de apărare antiaeriană. În anul 2025, Ministerul Apărării va beneficia de un buget de aproape 2 miliarde de lei, similar celui din anul 2024. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj: Vlad Glinjan