12 noiembrie 2023, ora 14:45

Cât timp autoritățile centrale nu oferă o soluție viabilă, la nivel național, primăriile sunt lăsate, pe cont propriu, în lupta cu gestionarea deșeurilor. Fie caută proiecte pentru a amenaja gunoiști, fie apelează la agenți privați pentru a colecta deșeurile din gospodăriile oamenilor. Într-o situație similară este și primăria satului Ișnovăț, din raionul Criuleni. Aici sunt două gunoiști istorice, cum le zic sătenii, una fiind chiar la intrare în sat, afectând imaginea localității, prin miros urât și murdăria ce ajunge pe lanurile de alături. 

Autoritățile locale și-au pus în plan să scape de ele cât mai curând posibil, iar atunci când au aflat că se dau bani pentru asemenea proiecte, prin Fondul Național de Mediu, au depus dosarul. Vor să le lichideze, prin înhumare, iar deasupra să planteze copaci. Au estimat că ar fi nevoie de circa 700 de mii de lei pentru acest efort. Chiar dacă vor reuși să scape de ele, problema deșeurilor nu va dispărea și asta pentru că nu au încă un loc autorizat de depozitare. 

Aflăm că începe satul Ișnovăț nu doar datorită indicatorului rutier. Cum intri în localitate, dai cu ochii de gunoiștea localității. E de decenii aici, pentru mulți săteni fiind o obișnuință să vadă câmpul plin de gunoaie. 

„Când lucram pe tractor, duceam în marginea satului. - Și acum este acolo, am văzut anvelope, lumea încă duce. - Lumea duce, alții nu dau că nu au bani, duc cu căruțele, cu tot ce le cade...”

„Din ce ne-au spus autoritățile, aici aduc gunoi și sătenii din localitățile învecinate. Ieri, a cam bătut vântul prin localitate și vedem că tot gunoiul ușor a fost împrăștiat pe terenurile din apropiere, cum ar fi această bucată de polietilenă, care a ajuns pe lanul de porumb”. 

„Asta a fost o gunoiște istorică, când a început a depune deșeurile la... trebuia lumea undeva să le ducă. S-a început a face autorizație, dar legea nu permitea atunci să facă autorizația asta. Și în istoric a rămas că acolo e locul de gunoiște”, a spus inginerul cadastral la primăria Ișnovăț, Mihai Călăraș.

Pe lângă această gunoiște, satul mai are un loc unde oamenii aruncă resturile de pe lângă casă. Chiar dacă sunt gunoiști istorice, sătenii înțeleg că trebuie să scape de ele, pentru că sunt o sursă de poluare pentru mediul ambiant, dar și pentru că afectează imaginea localității. O soluție a fost ca primăria să contracteze un agent economic care să colecteze gunoiul din gospodăriile oamenilor și să-l evacueze cât mai departe de sat. 

„Unde duceți gunoiul de prin gospodărie? - Vine mașina și încarcă. - Și unde-l duce? - Zic că au un loc special, spre fermă, tomberoanele astea... Acesta cu gunoiul îl duce acolo la fermă. - Vă descurcați, da? - Da, ne descurcăm. - Achitați o taxă? - Achităm 75 de lei luna”r. 

Am luat drumul spre fosta fermă de vaci, pentru a vedea cum arată locul pe care, de un an, este depozitat gunoiul satului. Gheorghe Soltanici este unul dintre paznicii care are grijă de tehnica agricolă a unui lider agricol. Ne arată el drumul spre gunoiște. Pe drum, ne povestește despre cum era pe timpuri ferma care număra circa o mie de bovine. 

„Cine a mai putut a mai furat din fermă, cred că. - Da, care și cum... - Ce s-a furat de aici mai mult? - Da ce s-a furat... - Cotileții sau fierul? - Ei, cotileții. Chiar și ... de lapte, și pe acelea le-au luat. Iată gunoiștea. Ia ce e aici! Parcă ca la...” 

Gunoiștea a fost amenajată pe locul unde cândva era depozitat furajul pentru animalele de la fermă. La câțiva metri distanță, am găsit un container mare, plin cu PET-uri.

„- Ceea ce vedem noi aici este gunoiul colectat timp de un an de la oamenii care plătesc pentru acest serviciu. Sunt și străini sau doar aceștia care colectează? - Aceștia doar. - Aici alții din sat nu vin. - Altcineva nu se vâră nimeni. -Ceilalți cred că acolo, la intrare în sat. - Acolo ori dincolo, care au transport. - Și nu vor să plătească lunar. - Nu vor să plătească și e mai aproape.”

Din cele circa 500 de gospodării din sat, doar jumătate plătesc pentru evacuarea gunoiului. De la inginerul cadastral aflăm că gunoiștea de la fermă tot nu are actele în regulă, dar este o soluție de a putea gestiona cumva deșeurile produse în gospodărie.

„- Avem un serviciu care colectează, da. Dar asta nici nu știu cum să spun. Se lucrează asupra proiectului acesta, să autorizeze, ei au locușorul lor unde mai sortează puțin. La fermă, da. Acolo sunt mai multe elemente, dar băieții lucrează pe tema dată și primăria tot. E o companie privată care face acest lucru? - Da, da. - Ei cu câștigat licitație sau cum s-a ales? - Da, ei au câștigat licitația în sat, s-au gândit la aceea că trebuie și noi să ducem undeva gunoiul, intervenim în orice caz în unele momente, mai oprim lumea de acolo”. 

Cu timpul, agentul economic și-ar dori să prelucreze deșeurile ce pot fi reciclate, mai spune inginerul cadastral. 

„- Pământul unde se depozitează tot e al primăriei acum, da? Voi ați venit cu pământul, iar ei cu serviciul? - Cu ideea, cu serviciul. - Dar încă e nevoie să legalizați acest proces...? - Da, da. Noi nu putem legaliza. Sunt multe momente, acolo e pământul primăriei, dar le ține... Ei, mai în scurt, e ca la fermă. - E fosta fermă, da? - Iaca aici undeva. - Aici se depozitează? - Aici acces este, drum de piatră, vedeți? Iată ele, au fost niște gropi de siloz. De acolo nu se duce în altă parte. În gropile celea de siloz, din beton făcute. Ei le pun acolo. - E o soluție cât de cât convenabilă tuturor. - Da, pur și simplu, iată unde e satul. Cum n-ai da, e într-o parte de sat”.

„La momentul actual, avem un agent economic care colectează bilunar deșeurile din localitate, în urma lichidării gunoiștii, vom lucra intens la autorizarea unei gropi”, a spus secretara Consiliul local al primăriei Ișnovăț, Mariana Vrăjitoru.

Între timp, autoritățile locale au căutat soluții pentru a scăpa de cele două gunoiști istorice. Acum, sunt foarte aproape de a implementa un proiect finanțat de Oficiul național de implementare a proiectelor de mediu. 

„Oficiul național de implementare a proiectelor de mediu a lansat un apel, la care am fost receptivi, am scris proiectul, am trecut ambele etape. Acum suntem la ultima etapă. Studiul de fezabilitate, suntem siguri că vom trece și de această etapă.” 

Dacă proiectul va fi declarat câștigător, în locul gunoiștii de la intrare în sat ar urma să fie sădită o pădurice din salcâmi. 

„Presupune crearea unei gropi, unde va fi compactarea gunoiului, respectiv îngroparea deșeurilor în groapa creată. Astuparea cu pământ și sădirea copacilor”. 

Aceste filmări au avut loc în satul Ișnovăț în săptămâna de dinaintea alegerilor locale generale. După scrutin, primăria a fost câștigată de un alt primar - Petru Țarigradean, din partea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Într-o scurtă conversație la telefon, primarul ales ne-a spus că va continua eforturile depuse până acum pentru a lichida gunoiștile neautorizate și că va acorda o mare atenție acestei probleme. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

21 ianuarie 2025, ora 10:20

Deși discriminarea în baza orientării sexuale continuă, mai mult sau mai puțin, Consiliul de Egalitate recepționează un număr modest de plângeri din partea persoanelor homosexuale. Anul trecut, experții s-au expus în trei cazuri, în care victimele au invocat că au fost nedreptățite din acest motiv. În cazul în care victimele sunt agresate, din motive de prejudecată, atunci intervine poliția, care examinează aspectele contravențional sau penal. Pe de altă parte, sunt homosexuali care reușesc să evite discriminarea, un exemplu fiind actorul Pavel Medeea Ermacov, care, acum 10 ani, și-a anunțat public orientarea sexuală. 

„Foarte simplu, eu niciodată n-am avut o atracție față de femei. Așa ar trebui să fie, dar eu niciodată. Nici din copilărie. N-am avut, nu pot să spun că-mi pare rău”.

Pavel Medeea Ermacov este actor de meserie, dar de câțiva ani nu mai joacă pe scenă, luând o pauză din cauza salariului modest. A rămas însă în colectivul teatrului Luceafărul, doar că este responsabil de comunicare și marketing. În urmă cu mulți ani, a avut curaj să vorbească public despre orientarea sa sexuală, într-o societate unde foarte puțini cetățeni acceptă astfel de persoane.

„Eu am avut o intenție de a începe o relație romantică cu o femeie. Când eram foarte mic, la o tabără, eu aveam câți ani, 13-14 ani. Eu am cumpărat o ciocolată și i-am dat ciocolata, și eu credeam că așa se întâmplă lucrurile și gata. Dar imediat după ce i-am dat ciocolata mi-am dat seama că mie îmi este complet neinteresant și eu sunt mult mai atras de vajată-i al nostru decât... Da, eram atras de băieți, eram atras și, de partea cealaltă, am simțit această nevoie de a încerca, dar n-a dat roade. Și de atunci eu am întreținut relații romantice, erotice, doar cu reprezentanții sexului masculin”.

Ne-a mărturisit că încă din copilărie a conștientizat că este diferit de majoritatea și de atunci a încercat să-i facă pe cei din jurul său să-l înțeleagă și să-l accepte așa cum este. Crede că i-a reușit.

„Părinții mei, prietenii mei își caută iubite, iubiți, să fie un sex diferit. Dar eu am crescut la Chișinău și eu cumva de mic am consumat multă informație. Eu n-am fost stresat atât de mult de acest aspect și am avut parte de prieteni buni care au fost acolo să mă audă și să mă susțină. Și așa, treptat, treptat, eu am făcut acel coming out despre care ai întrebat mai devreme. Inițial prietenilor, după unui cerc de prieteni mai mare, după oamenilor necunoscuți cu care poți să împărtășești acest lucru, simți că poți, pentru că și ei sunt parte din comunitatea LGBTQI+.

Asta e o chestie pe care oricum trebuie să o construiești. Nu poți să arunci peste oameni așa o informație fără a verifica ce cred ei despre. Da, e treptat. Cu rudele, cu părinții a fost un moment forțat, pentru că ei au citit ceva cu o corespondență privată și după au apărut niște întrebări și am fost nevoit să le ofer un răspuns. Pentru ei a fost brusc. În toate celelalte cazuri sau dacă simțeam că e nevoie să împărtășesc această informație cu oamenii, o luam încet și timp de jumătate de oră spuneam, dacă era cazul, sau pur și simplu în cadrul unei conversații ajungi să discuți despre sexualitate sau ce băieți îți plac, ce fete-ți plac și tu ajungi la această temă”.

Personal, s-a obișnuit cu întrebările din partea oamenilor și cu reticența unora dintre ei, dar s-a acceptat pe sine și este încrezător că societatea se va schimba încetul cu încetul.

„10 ani, probabil. 9-11 ani, eu deja sunt gay deschis și nu mă tem de întrebarea „tu ești gay?”

Cât despre discriminare, nu prea a avut parte de ea, deoarece lucrează într-un mediu cu oameni deschiși și toleranți. Cu toate acestea, recunoaște că o bună parte din societate este homofobă. Acest lucru însă se întâmplă nu doar în Republica Moldova, ci la nivel mondial.

„Homofobia e o chestie care dispare foarte greu. Atunci când o temă devine o normalitate, e foarte greu să vii cu lucruri care sparg tiparul normalității. Foarte greu să înțelegi, să accepti, să empatizezi cu ceva ce tu nu înțelegi. Acestor oameni le vine greu să empatizeze cu problema cuiva discriminat pentru că ei sunt într-o postură mai privilegiată. Ei au aceleași probleme pe care le are masa critică de oameni. Salariul, facturile și acolo ei sunt oamenii normali. Și noi toți suntem oamenii normali acolo, că și noi ne ciocnim cu aceste probleme. 

Dar atunci când apare pe masă un criteriu cu care tu nu poți să te asociezi, nu vrei să te asociezi sau el îți pare străin, nenormal, necreștinesc pentru că sunt foarte multe etichete impuse de normalitate, că asta nu e ok. Și tu nu vrei să lupți, nu vrei să gândești, tu nu vrei să analizezi, tu nu vrei să cheltui energie pe a gândi la alte lucruri. Și asta e rău. E rău când tu nu vrei să îți pui creierul un pic în mișcare și inima un pic în mișcare și atunci tu decizi să rămâi cu ideile astea. Păgâni, să ardă în iad, asta e Europa. Și tu ai și o categorie pe care să o împinuiești pentru tot ce nu-ți merge ție. Foarte convenabil. 

Eu nu m-am ciocnit atât de mult de homofobie, pentru că și lucrez în proiecte și eu lucrez de obicei în proiecte cu oamenii pe care îi cunosc sau m-au recomandat, mi-au recomandat și eu lucrez în medii safe. Dar eu știu foarte mulți oameni care sunt categorici, care sunt homofobi, care devin agresivi, dar oricum eu cred că noi suntem un neam bun. Moldovenii sunt oameni buni”.

A avut momente când nu a fost acceptat în diferite proiecte din cauza orientării sale sexuale. Aceste momente nu l-au descurajat încât să nu-și urmeze visurile.

„Foarte bine mă simt. Eu sunt într-o relație deja de trei ani, monogamă. Lucrez cu o echipă de oameni profesioniști, super faini, cu care chiar deseori mă simt ca o familie, chiar și atunci când vreau să-i ucid cu iubire. Am parte de prieteni buni. Eu mă simt foarte bine în Chișinau. Sunt lucruri care ar putea fi mai bune, dar eu nu pot schimba aceste lucruri. Așa că lucrurile care sunt în puter, eu sunt foarte bine cu ele.

Există un pattern de conversație. Oamenii care nu se așteaptă la o discuție legată de orientarea sexuală mereu au...„ei, da.” Și sunt ceva de genul, dar poate n-ai întâlnit fata potrivită, și asta e o discuție. Sunt așa oameni, devin curioși, pun întrebări. Sper eu pentru a încerca să înțeleagă și să se detașeze cumva de...asta nu-i treaba mea. Adică să ajungă la ideea asta”.

În sprijinul persoanelor care sunt supuse discriminării pe criterii de gen, religie, vârstă și altele vine Consiliul pentru egalitate. Acesta este un organ componența căruia este votată de Parlament. 

„La Consiliu, orice persoană care se află pe teritoriul Republicii Moldova, care se consideră că a fost discriminată pe baza unui criteriu protejat în oricare domeniu despre care v-am vorbit, are dreptul să se adreseze. Statistica ne spune că este jumi-juma. Dacă anul trecut am avut mai mulți bărbați care sau adresat la Consiliu, anul acesta avem mai multe femei, dar decalajul nu este mare. Un pic tendințele diferă de la an la an. De asemenea, persoanele juridice tot depun plângeri, se adresează la Consiliu. Avem și petiții colective, grupuri care se plângă în anumite situații discriminatorii în fața Consiliului”, spune membra Consiliului pentru Egalitate, Carolina Bagrin.

Anul trecut, 60% din plângerile înregistrate la acest consiliu au fost declarate inadmisibile și, în consecință, nu au trecut la următoarea etapă.

„Rata este până la 300, deci cred că în 2 ani urmă am avut puțin mai multe de 300, dar 280-300 de dosare, plângeri anual parvin la Consiliu. Totul depinde de anumite situații, contexte sociale care stimulează o creștere a anumitor plângeri. De exemplu, în campanii electorale avem o categorie de plângeri pe diferite discursuri, mesaje, ofensatorii, discriminatorii. După campania electorală avem un val de plângeri prin care se conturează demiteri pe criterii politice.

În Republica Moldova, în topul celor 5 cele mai frecvente criterii reținute în deciziile de constatare, orientarea sexuală nu apare, este limba. Noi avem o categorie de situații de discriminare pe criteriu de limba, limba vorbită. În a doilea plan anul acesta este sexul, genul, maternitatea, tot ce este legat de rolurile atribuite femeilor, bărbaților, și aici Consiliu are deja o practică,o cazuistică bine determinată. Dizabilitatea apare practic an de an în topul celor 5 criterii cele mai des constatate. Vârsta, statutul de pensionar pentru limite de vârstă. Deci aceste categorii de persoane risc cel mai frecvent să fie discriminate”. 

Deși persoanele homosexuale se adresează mai rar către consiliu - anul trecut fiind emise trei decizii -, asta nu înseamnă că nu există discriminare în raport cu această categorie. 

„Când vorbim despre orientarea sexuală, aici avem probleme cu lezarea demnității, în care instigarea la discriminare, discursul de ură față de aceste persoane, acțiunile violente față de aceste persoane sunt mai des răspândite. Deși avem și situații în care contractele de prestări-servicii au fost reziliate, nejustificat pentru când au realizat că urmează să beneficieze persoanele sau comunitatea LGBT. Am avut situații de discriminare în câmpul muncii, că nu au fost angajați, că au fost concediați când au înțeles. Hărțuiri sau expresii ofensatoare în educație atunci când este un copil de o altă orientare sexuală. Cam acestea sunt situațiile cu care pot să se confrunte persoanele de o altă orientare sexuală”. 

De cealaltă parte, Poliția documentează infracțiunile ce au la bază motive de prejudecată, printre care este și orientarea sexuală sau identitatea de gen. Se întâmplă datorită unei legi, intrată în vigoare în anul 2022. 

„În ține de discriminarea în bază de gen sau în bază de alte criterii, activitatea poliținească nu este diferită de către alt proces de documentare, din motiv că chiar și în Constituție este stipulat că în fața legii sunt toți egali, respectiv noi manifestăm un comportament adecvat, elocvent, față de toți cetățenii. Cu siguranță persoanele care fac parte dintr-o dimensiune sau dintr-o apartenență minoritare sau de altă etnie, ei au un specific de comportament sau un specific de comunicare. Poliția încearcă să fie la maxim flexibilă și la maxim determinată în acțiunile sale pentru a fi disponibilă pentru toți cetățenii din Republica Moldova.

În anul 2022, deja sunt 2 ani și ceva, a intrat în vigoare legea numărul 111, unde au fost stabilite anumite fapte care sunt pedepsite de legea națională privind infracțiunile sau contravenții comise în contextul prejudecății sau din motive de prejudecată. Respectiv, la acest capitol din perioada 2022 până în prezent, noi avem documentate contravențional un anumit număr de contravenții”, a menționat șeful Secției interacțiune comunitară, Ordinea Publică, INSP, Eduard Bucinețchii.

Faptele de acest gen sunt sancționate, în funcție de gravitate, conform Codului Contravențional și al celui Penal, iar pedepsele pot ajunge chiar și la închisoare. 

„În momentul documentării sau stabilirii faptelor, agentul constatator sau poliția care documentează faptele contravenționale își călăuzește activitatea ținând cont de prevederile codului contravențional și anume articolului 441 sau 440, 396. Sunt mai multe care stabilesc metoda și capacitatea de a califica fapta contravențională, de a documenta fapta contravențională și de a primi o decizie în contextul activității contravenționale și pedepsirii persoanei modului corespunzător contravențional. Ce ține de cauzele care sunt penale, în Republica Moldova organul de urmărire penală își ghidează activitatea ținând cont de prevederile codului de procedură penal de articolul 273, 264, care prevede calificarea faptei și existență bănuieli rezonabile a comiterea unei infracțiuni.

De obicei persoana riscă, în contextul legii contravenționale, riscă amendă contravențională, muncă neremunerată sau chiar în anumite cazuri și arest contravențional care este aplicat de către instanța de judecată la demersul agentului constatator. Atunci când vorbim de o infracțiune cu siguranță riscă și pedeapsă până la detenție pe anumit perioadă de timp”.

Începând cu anul 2022, de la modificarea legii, și până în prezent, au fost întocmite 137 de procese verbale după ce au fost constatate contravenții, comise din motive de prejudecată. Pe de altă parte, centrul Genderdoc-M, care apără drepturile și libertățile persoanelor din comunitatea LGBT, afirmă că anul trecut s-au dublat atacurile și cazurile de discriminare. În mare parte, oamenii au fost îndemnați să se adreseze la poliție și la Consiliul de Egalitate. 

Un reportaj de Gabriela Ursu
Imagine de Vlad Glinjan