02 aprilie 2024, ora 10:00

Imaginea copiilor săraci poate avea mai multe interpretări, dar are și câteva puncte comune. Dacă e să facem un portret al copilului sărac, obținem următoarele trăsături. De cele mai dese ori, este un copil care locuiește la sat. Provine dintr-o familie numeroasă, este crescut de un singur părinte. Preponderent, părintele este șomer sau lucrează cu ziua, iar din cauza venitului modest nu îi poate oferi lucrurile elementare. De regulă, copilul sărac nu are acces la servicii medicale de calitate. Mâncarea pe care o consumă este puțină sau sărăcăcioasă, iar din această cauză poate suferi de anemie și de alte afecțiuni. Sărăcia este mai acută în sate, unde 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie. Fiecare dintre noi se poate implica pentru a reduce din lipsurile cu care se confruntă aceștia. Cum mai exact, vedeți în reportajul de mai jos. 

„Copilul care trăiește în sărăcie este preponderent din mediul rural, dintr-o familie cu mulți copii, de multe ori familie monoparentală, de multe ori părinții fie nu sunt angajați pentru că nu sunt locuri de muncă în localitate, fie că nu au nivelul de educație solicitat pentru un anumit post de muncă, din acest considerent probabil sunt angajați sezonier sau muncesc în jurul casei. Bineînțeles că acest lucru nu poate să asigure tot ce le trebuie copiilor ca să crească sănătoși”, ne-a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.

Copiii care nu au mâncare bogată în proteine riscă să fie mai mici de statură, pot suferi mai des de anemie. Pe lângă o sănătate mai precară, au și dificultăți în procesul de studii. 

„Fiecare dintre noi are dreptul să ajungă unde-și dorește. Sărăcia împiedică acest succes. Dacă nu are cărțile necesare, dacă nu au jucării, dacă familia nu conștientizează cât de importantă este să stârnească curiozitatea, copilul nu va mai încerca nimic”.

Sărăcia însă este foarte diferită, ne mai spune președinta organizației „Copil, Comunitate, Familie”, care, de 20 de ani, desfășoară mai multe programe dedicate susținerii familiilor nevoiașe și a copiilor aflați în situații de risc.

„Sărăcia nu înseamnă întotdeauna foame, dar de multe ori înseamnă alimentație nepotrivită pentru copil, insuficientă pentru copil, înseamnă că poate copilul nu are acces la cărți, jucării, poate nu are hainele potrivite pentru sezon, și atunci se întâmplă că vedem în noiembrie copii care poartă șlapi peste ciorapi, sau care poartă haine nepotrivite iarna când e foarte frig, poartă niște geci de toamnă. Deci lucrurile astea, așa cum ziceam, sunt diferite fețe ale sărăciei, nu este foarte simplu că nu avem ce mânca, murim de foame. Nu știu dacă nu e cinic să spun așa, dar din fericire, în Moldova nu avem familii care chiar îndură foame care le-ar pune viața în pericol, dar sănătatea da. Sărăcia este foarte interesantă: e și o cauza, dar și o consecință. Nu am avut educație, suport, am fost abuzată, nu voi reuși să-mi găsesc un loc de muncă. Sărăcia nu este neapărat doar oamenilor care au fost săraci cu generațiile. Dacă a trăit abuziv, la fel poate ajunge în sărăcie”.

„Nivelul sărăciei în rândul copiilor este în creștere. Sunt datele disponibile pentru anul 2022, cum a fost acest fenomen în 2023 vom afla în luna mai, când Biroul Național de Statistică va prezenta datele noi. Așadar, în mediul rural, 4 din 10 copii sunt săraci. Dacă ar fi să ne imaginăm o clasă cu 20 de copii, atunci am avea 8 copii care trăiesc în greutăți. În orașe, situația arată puțin mai bine, unde circa 14 la sută dintre copii sunt nevoiași”.

O analiză a impactului indemnizațiilor pentru copii și a ajutorului social asupra sărăciei copiilor a arătat că împreună acestea au redus rata sărăciei cu aproape 5%. Însă, nu toți beneficiază de ajutor din partea statului. 

„Nu pot spune, dar presupun că nu merg până la capăt cu actele. E nevoie să te înregistrezi la oficiul de muncă. Multă lume nu vrea să facă lucrul acesta. Intervine necunoașterea, nerealizarea. Pot fi acte de identitate pierdute, distruse”.

„Sunt mai multe moduri de a ajuta familiile nevoiașe. O posibilitate este și campania Rostul Postului, aflată în desfășurare în această perioadă. Voi explica, prin propriul exemplu, cum funcționează aceasta. Pentru început, trebuie să intrăm pe site rostulpostului.md. Aici ni se deschide un restaurant virtual, cu mai multe feluri de bucate. Fiecare are un preț. Alegem ce ne dorim, le tragem pe o masă virtuală și ne uităm la suma pe care o vom avea de achitat. Dacă îți pare puțin, mai poți adăuga un fel de bucate și invers. Când suntem gata, începem să plătim pentru așa zisa-consumație”.

„Cu cardul, prin transfer de card, se face la CCF Moldova, noi vom ajuta familii din mediul rural care se confruntă cu sărăcia, dar care vor să iasă din această situație. Vom ajuta familiile care vor să amenajeze sere pentru acei care au loc lângă casă, vom procura pui, căprițe, nutrețuri. Puieți, răsaduri. Vom ajuta ca familiile să poată să-și crească mâncarea, să aibă ce pune pe masă copiilor, iar surplusul să-l poată vinde ori să-l schimbe”, a spus președinta CCF Moldova, Liliana Rotari.

De la începutul campaniei, pe parcursul a șapte ani, din donații s-au adunat aproape un milion de lei. Pe de altă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că întreprinde un șir de măsuri, menite să reducă gradul de sărăcie în rândul copiilor și să îmbunătățească nivelul de trai al familiilor nevoiașe. 

„Printre cele mai importante măsuri prin care Guvernul, prin ministerul Muncii, se numără majorarea anuala a indemnizației unice la naștere, dublă față de anul trecut, stabilirea unei indemnizați de 1000 de lei, indiferent dacă este asigurată sau nu. Suntem preocupați și de starea copiilor rămași fără ocrotire părintească”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Diana Blanaru.

Un alt suport considerabil pentru susținerea copiiilor din Republica Moldova este memorandumul de înțelegere, semnat de UNICEF cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în vara anului 2022. Documentul este valabil până în decembrie 2026 și prevede acordarea asistenței tehnice pentru consolidarea sistemului de protecție a copilului, inclusiv a serviciilor sociale oferite acestora.

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine de Vlad Glinjan 

Montaj de Constantin Niculae 

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan