19 ianuarie 2024, ora 22:43

Deși în Republica Moldova există un cadru normativ care le permite moldovenilor să opteze pentru pensii private, pentru un trai mai îndestulat la bătrânețe, până acum nu a fost creat un fond în acest sens. Mai mult, marea majoritate a populației nu știe nimic despre pensiile facultative. Iar experții susțin că moldovenii nu-și permit să se gândească la pensii private din cauza sărăciei.

Deși avem de doi ani o lege care reglementează înființarea pensiilor facultative, deocamdată nu a fost creat niciun fond care le-ar permite moldovenilor să cotizeze, astfel ca, la bătrânețe, să nu depindă doar de pensia plătită de stat.

În Moldova, însă, nici acel procent de 9% din angajați nu au posibilitatea să opteze pentru pensiile private, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat să creeze astfel de fonduri. Potrivit experților Comisiei Naționale a Pieței Financiare, pentru ca o schemă de pensii private să funcționeze este nevoie să se identifice o persoană juridică care în continuare se va ocupa de toate procesele. Administrator poate fi o companie de asigurări, care are nevoie pentru asta de o licență de la CNPF.

„Pentru a fi constituit un fond de pensii facultativ avem nevoie de un manager, un administrator. Acest administrator necesită o licențiere din partea regulatorului pieței financiare, în cazul dat al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Toate având ca scop protecția acestor membri, participanți la fondul de pensii facultativ.” 

Legea prevede și alte instrumente care le-ar permite angajaților să-și asigure un venit după pensionare. 

„O entitate juridică care dorește să facă o facilitare angajaților săi, adică poate contribui prin ai stimula pe angajații săi să rămână în cadrul entității cu anumite sume de bani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare. Mai sunt reglementate și acele pensii benevole, adică atunci când un participant având venituri suplimentare poate, din economiile sale să distribuie o parte către un fond de pensii facultativ.”

Vicepreședintele CNSM, fost viceministru al Economiei, Sergiu Sainciuc, crede că fondurile de pensii private ar putea fi create în Moldova, în cel mai bun caz, peste cinci-șapte ani. Primul motiv ar fi neîncrederea populației față de instituțiile financiare, dar și veniturile mici. 

De acceași părere este și expertul economic, Veaceslav Ioniță și anume că sărăcia ne ține departe de fondurile private de pensii. 

Majoritatea oamenilor cu care am vorbit nu știu nimic despre pensiile facultative, însă cred că ar fi o opțiune bună pentru bătrânețe. 

„-Cunoașteți ceva despre pensiile private?- Nu, nu cunoaștem nimic.- Ar fi bine. Dumneavoastră a-ți aplica la acest fond de pensii?- Da, aș aplica. - Să beneficiați de bani mai târziu?- Da, când voi avea mai mare nevoie, când voi fi bătrână.”

„Ar fi o idee bună și ar fi bine să mărească și pensia de la stat.”

„Nu cunosc, din păcate, dar cred că este o opțiune bună.”

Sunt și din cei care, deși se declară de îngrijorați de resursele financiare pe care le vor avea la bătrânețe, nu sunt gata să cotizeze într-un fond de pensii facultativ. 

„Cred că este bine.- A-ți avea încredere să investiți?- Nu prea, este mai bine la stat, totuși la stat este mai bine.” 

„Ați avea încredere să fie păstrați acești bănuți și să îi primiți separat de pensia de la stat?- Depinde de angajator, cum este șeful întreprinderii, pentru că sunt șefi diferiți.” 

„Despre pensiile private cunosc, dar puțin.- Ce cunoașteți mai exact?- Știu că sunt fonduri private în care poți să investi. - Și cum vedeți acest lucru pentru Republica Moldova?- Pentru Moldova este mai complicat, dar este un lucru pozitiv pentru persoanele care își pot permite să investească într-un fond privat.

Legea pensiilor private prevede că orice persoană poate beneficia de o pensie facultativă la bătrânețe, obținute din două fonduri: cele ocupaționale în care compania angajatoare achită o contribuție lunară și fondurile de pensii private, la care doritorii pot contribui benevol, fără participarea angajatorului. Unul din avantajele pensiei private este că persoana poate să își retragă resursele financiare acumulate în cont mai devreme, în anumite circumstanțe sau le poate transfera la un alt fond privat. Conform datelor statistice disponibile, în 2022, în Republica Moldova, rata de angajare în câmpul muncii a populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani era de 54,4 la sută.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.