Războiul de invazie al Rusiei din Ucraina a avut multiple consecințe economice și sociale asupra Republicii Moldova. Una dintre crizele generate de agresiunea militară rusească a fost lipsa de medicamente pentru spitalele din Moldova. Din cauza sistării activității mai multor fabrici și depozite de medicamente din Ucraina și a schimbării lanțurilor de distribuție, mai multe medicamente au ajuns să coste chiar și de două ori mai scump. Vedeți cum războiul a dat peste cap piața de medicamente din Moldova.

În aceste imagini e tot ce a mai rămas din depozitul unui mare producător de medicamente din Ucraina - compania Farmak. A ars absolut tot. În martie 2022, o rachetă rusească a distrus depozitul situat în localitatea Makarov, la 50 de km de capitala Ucrainei. În regiune s-au dus lupte grele pentru apărarea Kievului.

„Noi am pierdut într-o singură zi depozitul. Asta a fost foarte dureros. În depozit erau produsele finale, era substanța necesară pentru producerea noilor preparate, erau materiale de împachetare. Într-o zi, pierderile noastre au constituit mai mult de 50 de milioane de dolari. Asta a fost o mare lovitură. Nu știu dacă merită să vorbim despre faptul dacă depozitul a fost intenționat incendiat de eliberatorii ruși, după ce au văzut că acolo se află produse critice pentru populația Ucrainei. Acolo au fost îndreptate câteva lovituri țintite. Din păcate, din primele zile noi am fost lăsați cu nimic. Din fericire, fabricile s-au păstrat, dar nimic din ce era pregătit pentru distribuție nu a fost salvat”, a declarat Anton Zubov, directorul de vânzări în spațiul CSI al companiei „Farmak într-un interviu oferit în exclusivitate pentru emisiunea Cutia Neagră PLUS.  

Stocuri din depozitul Farmak urmau să ajungă și la Chișinău. Distribuitorii moldoveni câștigaseră zeci de licitații pentru a livra medicamente ucrainene în spitalele de stat pe parcursul anului 2022. Aveau semnate contracte și cu alte două fabrici mari din orașul Harkov, o regiune în care luptele continuă până astăzi.

30% din medicamente sunt importate din Ucraina

Stoparea livrărilor din Ucraina în februarie 2022 a pus pe jar autoritățile de la Chișinău. Țara vecină este un important furnizor de medicamente pentru R. Moldova și în plus, cel mai ieftin furnizor.

„Noi importăm o cantitate destul de mare de produse din Ucraina. În special, dacă ne referim la numărul de cutii importate, numărul se ridică la 30% din toate importurile. Ca și valoare este mai puțin și se explică prin faptul că medicamentele din Ucraina sunt relativ ieftine”, afirmă Dragoș Guțu, directorul Ageției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.  

Sistemul medical din R. Moldova s-a pomenit în 2022 într-o situație fără precedent. A devenit imposibil ca zeci de preparate să fie livrate la timp spitalelor. Colac de salvare pentru primele luni a fost o normă legală adoptată încă pe timpul Covid. Aceasta obliga spitalele să dețină stocuri de medicamente care să asigure necesarul pentru trei luni. Anume asta a făcut posibil ca instituțiile medicale să nu rămână în totalitate fără preparate până s-au reluat livrările.

Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a organizat la viteză licitații noi pentru zeci de poziții de medicamente pe care distribuitorii nu le mai puteau livra.

Gheorghe Girgeag, director Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS): „Pentru anul 2021 au fost peste 11 mii de contracte încheiate,  dintre care, circa 600 de acorduri adiționale. Pentru anul 2022 avem circa 16 mii de contracte de achiziții, dintre care circa 2000 de acorduri adiționale. Asta spune de la sine, 2000 comparativ cu 600, iată aceste acorduri adiționale au fost drept rezultat acorduri de rezoluțiune a pozițiilor care au fost problematice și nu au putut fi livrate la momentul respectiv. La capitolul sisteme de perfuzie și sisteme transfuzie la fel au fost întreprinse acțiuni de urgență. În primul rând au fost evaluate stocurile de pe piața internă a R. Moldova, de la toți furnizorii. În sensul ăsta s-a discutat permanent cu instituțiile, concretizând necesitățile de care au nevoie și au fost demarate proceduri de urgență, în așa fel ca să fie asigurate servicii continuu”.

„A fost un pic și de sperietură la începutul războiului când spitalele au început să fie panicate că nu știau la ce să se aștepte, să nu fie mulți răniți care vin  în Moldova. Au început să suprasolicite anumite stocuri de medicamente astfel ca să fie pregătiți. Nu știu, a fost întâmplător, intuiau că asta o să se întâmple sau era o panică”, își amintește Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”, unul dintre furnizorii de medicamente care are încheiate contracte cu statul.

Achiziții de medicamente prin negocieri directe la prețuri mult mai mari

În contextul situației de urgență, mai multe medicamente au fost achiziționate de stat în urma unor proceduri de negocieri directe cu furnizorii. În rezultat, preparatele care nu mai puteau fi livrate au fost înlocuite cu medicamente din alte state sau autohtone, dar mult mai scumpe, în unele cazuri chiar la prețuri duble sau triple.

La 4 martie 2022, CAPCS a cumpărat în urma unei proceduri de negociere 5 poziții de medicamente de la compania „Medeferent Grup”, patru dintre ele fiind produse în Uzbekistan. Achizițiile au avut o valoare de peste 2,6 milioane de lei.

De exemplu, pentru o fiolă de „Pentoxyfilin” din Uzbekistan, statul a plătit 4,26 lei. Același preparat, dar produs în Ucraina trebuia să fie livrat în spitalele noastre cu un preț de trei ori mai mic. În septembrie 2021, licitația publică fusese câștigată de un agent economic care avea în ofertă „Pentoxyfilin” produs la fabrica „Zdorovie” din Harkov, iar prețul unei fiole era de 1,48 lei. 

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „În cazul nostru au fost mai multe licitații repetate. Din păcate, autoritatea contractantă nu a estimat costurile. Necătând la faptul că aveau invoice-urile pentru transport, ei au încercat să cumpere cu prețul care era de până la război. Și chestia asta a dus la licitații repetate, până la negocieri directe, când deja i-a strâns de gât timpul.Unele preparate din Uzbekistan nu mai puteau ajunge prin Ucraina. Trebuiau să facă un ocol foarte mare. Dacă până la război un tir ajungea în două săptămâni, în momentul ăla ne gândeam că trebuie să ajungă cam într-o lună, chiar două uneori. Și ne temeam că dacă rușii văd că marfa este pentru noi pot să o oprească și să nu dea voie să treacă. Erau anumite frici pe care nu știam cum să le percepem”.

În iunie 2022, prin negocieri directe, statul a cumpărat de urgență alte 19 produse pentru spitale. De exemplu, compania „Dita Estfarm” a avut în ofertă pastile de „Amitriptilin”, produse în Slovacia, cu un preț de 61 de bani bucata. Agentul economic câștigase și licitația publică de la finele anului 2021 și urma să livreze același tip de comprimate, dar din Harkov, cu un preț de aproape două ori mai mic - 35 de bani. Asta devenise imposibil în condiții de război.

Grigore Moraru, director compania „Dita Estfarm”: „Din păcate, sunt câțiva furnizori, nu o să le dau nume, dintre cei care sunt în zona estică, mai ales în zona Harkov, cu care aveam anumite contracte și din păcate nu am mai primit nici o cutie de medicament de la ei după începutul războiului din varii motive: au fost distruse fabricile sau s-au concentrat doar pe livrări în zona ceea, sau au nimerit sub asediu. Acea fabrică din Harkov producea la costuri destul de mici pentru noi și din acest motiv reușeam să câștigăm cu acele produse în licitații. Sigur că de la alți furnizori din alte părți prețurile erau mai mari”.

Tot prin procedură de negociere, în iunie 2022, statul a cumpărat mai multe preparate de la producătorul autohton „Balkan Pharmaceuticals”. De exemplu, pentru o fiolă de „Furosemid” a plătit 1,31 lei. Dacă nu era războiul, aceeași soluție injectabilă, dar produsă în Harkov, urma să fie livrată în spitale cu 0,78 lei. Diferența de cost este de aproape 70 de procente.

O altă soluție injectabilă foarte utilizată în sistemul medical – „Lidocain”, care trebuia să fie livrat din Harkov cu 0,78 lei pentru o fiolă, a fost înlocuită cu un produs autohton, achiziționat în urma negocierilor cu 60% mai scump decât medicamentul ucrainean.

Gheorghe Gorgeag, director CAPCS: „În procedurile noi de achiziții fie unii furnizori au reușit să redirecționeze traseele logistice, fie au fost înlocuite respectivele poziții de medicamente cu altele din Uniunea Europeană, fie China, India și așa mai departe. Nu atât era important cu cât cresc prețurile, cât modalitatea de asigurare a instituțiilor. Asta era prioritatea numărul unu. Instituțiile nu au rămas cumva neacoperite, deoarece spuneam de stocul pe care sunt obligate să-l dețină”.

S-au permis ambalaje în limba ucraineană

În condițiile în care medicamentele produse în Ucraina erau cele mai ieftine și solicitate, lipsa lor ar fi creat un colaps. Autoritățile de la Chișinău au căutat soluții pentru a-i ajuta pe producătorii ucraineni să-și reia cât mai rapid livrările către R. Moldova.

Dragoș Guțu, director AMDM: „ Am acceptat pe piața R. Moldova ambalaje în limba ucraineană, fiindcă asta a fost cea mai mare problemă. Ca să înțelegeți, uzinele din Ucraina fabrică medicamente în ambalaje special pentru piața R. Moldova, în limba română. Aceste cantități sunt destul de mici. Ele pot să fie păstrate la uzinele centrale de la producător și pe moment nu era posibil de livrat anume cantitățile astea și atunci noi am acceptat livrări de exemplu din regiunile de vest ale Ucrainei. Și am înțeles că livrarea în ambalaje în limba ucraineană este una imperativă și am acceptat lucrul ăsta”.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Cutia Neagră PLUS, directorul fabricii Farmak din Kiev recunoaște că această decizie a autorităților R. Moldova le-a fost de mare ajutor.

Anton Zubov, director de vânzări al companiei „Farmak”:  „Anume această decizie ne-a permis să reluăm exporturile în R. Moldova, prima țară dintre toate cele de export. Noi pregăteam produse pentru piața internă și am putut separa o parte și livra colegilor și partenerilor noștri din Moldova. Primele descărcări noi le-am reluat deja din martie 2022. Din păcate, alte țări din regiunea noastră au avut de suferit mai mult. Au rămas fără marfă până în luna mai. Iar Moldova nu a suferit anume datorită acestui decret, care a permis exportul cu marcaj în limba ucraineană.

Furnizorii din R. Moldova au ajutat realizând plăți în avans

Chiar dacă războiul i-a afectat grav activitatea, producătorul de medicamente din Kiev nu a pierdut niciun partener din R. Moldova. Toți și-au asumat riscurile și nu au reziliat contractele. Ba din contra, moldovenii i-au ajutat financiar să-și reia producerea după ce rușii le-au bombardat depozitul din Makarov, unde se păstra materie primă de zeci de milioane de dolari.

Anton Zubov, director de vânzări „Farmak”: Pentru a cumpăra și a aduce substanța, pentru a cumpăra ambalaje, noi trebuia să facem plăți în avans. Fiindcă Ucraina a ajuns în categoria țărilor cu risc sporit pentru furnizorii noștri, noi ne-am adresat partenerilor din Moldova, inclusiv cu rugămintea să facă plăți în avans și ei ne-au mers în întâmpinare. Datorită susținerii lor, noi am reușit rapid să cumpărărm materie primă, să aducem materiale pentru ambalare și în termeni restrânși să reluăm producerea medicamentelor.

Un alt producător de medicamente din Kiev, fabrica „Yuria Farm” și-a reluat la fel de rapid producția și livrările către R. Moldova, susține unul dintre furnizorii care are contracte de colaborare cu această fabrică ucraineană.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Ei chiar din a treia săptămână după ce a început războiul au început să ne livreze produse. Fiind situația asta că din Moldova nimeni nu avea curajul să plece acolo să încarce TIR-urile și să aducă produsele în Moldova, au găsit un șofer de 65 de ani, care putea să iasă din țară și făcea naveta de două ori pe săptămână. Venea la Chișinău și aducea marfă la noi, pentru că aveam cu ei câștigate câteva licitații. Volumul de consum era mare pentru că erau soluții perfuzabile. Ca și volum e mult un TIR, dar în același timp câtă soluție poți să pui acolo nu e atât de mult. Corespunzător, livrau de două ori pe săptămână”.

Închiderea portului din Odesa a paralizat toată piața medicamentelor

Războiul din țara vecină nu a afectat doar livrările de medicamente de producție ucraineană, dar a paralizat practic tot lanțul logistic de transport al medicamentelor. Ucraina era principala țară de tranzit la importul medicamentelor din alte state, atât pe cale terestră, cât și maritimă, datorită portului din Odesa.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Din primele zile de război portul Odesa a  fost închis și atunci livrările pe mare au fost direcționate către portul Constanța din România și asta a dus la creșterea costurilor de transport. Portul Constanța nu este capabil să primească toate tipurile de containere maritime. Plus la asta, vă dați seama că volumul de marfă care a început să fie livrat prin portul Constanța a crescut dramatic și au apărut cozi. Însăși intrarea în Marea Neagră a devenit periculoasă și asta implică costuri suplimentare de asigurări a acestor vase. Respectiv costurile de logistică au crescut și perioada de livrare s-a lungit.

Ce a însemnat blocajul portului din Odesa pentru R. Moldova ne-au descris și furnizorii de medicamente.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Aveam container deja pe vapor lângă portul din Odesa pe 24 februarie 2022. Deja erau făcute actele de import în Odesa și containerul nu a mai reușit să ajungă la Chișinău. A durat șase luni de zile până am reușit să aducem acel container din cauză că vaporul a plecat la un alt punct regional de colectare a containerelor și a durat multe luni până lanțurile logistice s-au refăcut”.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Containerele care trebuiau să ajungă în Odesa au stat două luni în Turcia și cu mare greu spre a treia lună am putut să le redirecționăm spre Constanța. Portul fiind mult mai mic decât în Odesa a fost supraîncarcat și a trebuit să așteptăm și acolo”.

Prețul perfuziilor s-a dublat

Modificările lanțurilor logistice au condus direct la creșterea prețurilor la medicamente. Cel mai mult s-au scumpit produsele voluminoase, cum ar fi perfuziile, explică directorul Agenției Medicamentului.

Droagoș Guțu: „Noi înregistrăm prețul de producător model ex-works, adică la poarta fabricii, dar transportul ulterior către R. Moldova este introdus în preț. Respectiv, oricare cost suplimentar de logistică într-un fel sau altul se răsfrânge la preț.Când e vorba de medicamente costisitoare și nevoluminoase, acest cost este practic absorbit și nu se observă, dar când e vorba de un medicament ieftin și voluminos cum ar fi o soluție perfuzabilă care costă 4-5-6 lei, costul de transport poate fi dublu față de prețul nemijlocit al flaconului”.

Actele procedurilor de achiziție consultate de reporterul Cutiei Negre confirmă scumpirile enorme ale soluțiilor perfuzabile. De exemplu, „Dita Estfarm” câștigase în septembrie 2021 licitația pentru livrarea în spitale a perfuziilor „Reusobilact” de 200 de mililitri din Ucraina la un preț mai mic de 27 de lei bucata. Din cauza problemelor apărute în țara vecină, în iunie 2022, autoritățile au fost nevoite să facă noi achiziții prin negociere de la „Medeferent Grup”. Același tip de perfuzie, doar că produsă în Uzbekistan, a fost cumpărată cu aproape 53 de lei.

Alexia Caisîn, director „Medeferent Grup”: „Cea mai simplă și rapidă soluție era totuși Uzbekistanul, în comparație cu China care era încă în lockdown. Din cauza asta, negocierile au mers în maniera asta și noi am fost cei mai ieftini. La negocieri tot nu vine doar un singur producător. Dacă o mașină costa 1500 de dolari, am ajuns că plăteam și câte 8 mii de dolari. Mașina costa de două ori mai mult decât produsul nemijlocit. Din cauza asta a fost o perioadă când prețurile au crescut așa de mult.  Noi chiar am vrut să intrăm într-un dialog cu autoritățile ca tot din TVA-ul nostru să ne ramburseze cheltuielile de transport. Dacă ei mergeau pe calea asta, noi nu ceream prețuri mai mari pentru că erau ok. Pentru noi era o problemă să compensăm cheltuielile de logistică”.

Cum au fost afectați producătorii din R. Moldova?

Producătorii din R. Moldova care au salvat și ei situația pe timp de război, livrând anumite medicamente care se epuizau în spitale, au fost la fel de afectați de problemele de logistică. În plus, au crescut și costurile de producție. Situația ne-a descris-o președintele Asociației Producătorilor de Medicamente din R. Moldova, Gheorghe Apostol:

„Ucraina pentru R. Moldova servește în calitate de furnizor a diferitor materiale care se folosesc la producerea de medicamente, printre ele fiole sau flacoane. Din acest aspect, a crescut prețul la produsele respective, au început să întârzie livrările, un lucru explicabil de altfel .O altă problemă este una mai geopolitică. Dat fiind faptul că a început războiului, au început și toate fluctuațiile de preț, implicit la resursele energetice, mai ales la gaz. Producătorii din R. Moldova, până la problema respectivă, utilizau în mare parte gazul natural ca și resursă pentru producerea medicamentelor. La moment, evident, producătorii au optat pentru diversificarea utilajului ca să asigure oarecum un randament cost eficient”. 

Referitor la problemele logistice cauzate de război, Gheorghe Apostol susține că producătorii autohtoni au început să utilizeze tot mai mult transportul aerian pentru a aduce în țară materie primă care cândva venea pe Marea Neagră.

Gheorghe Apostol: „Dacă anterior puteai să estimezi timpul de livrare mai eficient, totodată produsele care cumva sunt la limită din perspectiva greutății pentru cost-eficiență a transportului, înainte optai pentru calea maritimă. La moment, se optează pentru calea aeriană, pentru că este una mai rapidă, mai previzibilă ca termen și totodată mai securizată”.

Lipsa ofertelor la achizițiile de medicamente pentru 2024  

Majorarea prețurilor la medicamente și problemele logistice ale furnizorilor se fac simțite și la recentele achiziții inițiate de stat pentru a asigura spitalele cu produse în anul 2024. În urma organizării tenderelor, zeci de loturi au fost anulate, pentru că agenții economici nu au depus nicio ofertă sau au propus prețuri ce depășesc cu 30% valoarea achiziției estimate de autorități.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: Noi cu adevărat nu am mai mers în licitații din varii motive. Sau acei furnizori care îi aveam la un moment dat nu mai livrează către R. Moldova, ori nu mai au prețurile atât de competitive pentru R. Moldova. Sau între timp au expirat anumite înregistrări la anumiți producători și atunci nu am mai putut participa. Asta este adevărat”.

Prognoze: „Medicamentele vor continua să se scumpească”

Referindu-se la producătorii ucraineni, directorul Agenției Medicamentului susține că aceștia  au cerut majorarea prețurilor la produse în anul curent.

DRAGOȘ GUȚU, director AMED: „După începutul războiului se atestă în general o creștere destul de mare a prețurilor la medicamentele din Ucraina. Eu nu cunosc exact care sunt motivele. Presupun că este cauzat și de deprecierea valutei lor naționale, a hrivnei, dar și costurile crescânde la materie primă, probabil deficitul forței de muncă. Dar se atestă o creștere semnificativă și noi vedem după catalogul lor de prețuri că prețurile cresc. Această creștere a prețurilor în Ucraina, într-un fel sau altul dă temei companiilor ucrainene să ceară o creștere și în R. Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul companiei Farmak din Kiev are o explicație vizavi de scumpiri. Dă vina în special pe inflația mondială și prognozează prețuri și mai mari la medicamente pentru următorii ani.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Nu războiul influențează creșterea prețurilor. Noi nu am inclus pierderile noastre în preț. La majorarea prețului în primul rând influențează costul substanței. Din păcate, există inflația mondială, în dolari sau euro. De asemenea, influențează resursele energetice. Nu este un secret că de la începutul războiului la noi s-a scumpit de câteva ori energia electrică. Dar electricitatea sau alte resurse termice ocupă mai puțin de 10% și asta nu determină o creștere esențială a prețului. Nu o să mă greșesc dacă voi o să prognozez că în orice sistem regulatoriu al prețurilor, treptat costurile vor crește. Inflația există indiferent de legătura cu valuta. Chiar dacă e leul moldovenesc, hrivna ucraineană sau euro, ea oricum există. Nu este o componentă speculativă, este din păcate inflația care acum este în toată lumea”.

Sistarea activității depozitelor situate pe teritoriul  Ucrainei, pe care le aveau mai mulți producători europeni de medicamente, ar fi un alt factor care contribuie la scumpiri, consideră Alexia Caisîn, directorul companiei „Medeferent Grup”:

„Mulți producători europeni aveau HAB-uri, depozite mari în Ucraina. Și tot lagărul sovietic cumpăra, adică se distribuiau produsele din Ucraina spre celelalte țări. Acum asta nu mai este. Ori în Ucraina asta era mai ieftin de întreținut. Dacă faci HAB-ul în Cehia, Polonia sau România deja e mult mai scump. Respectiv, este impactul asupra creșterii prețurilor la medicamente chiar și în piața privată.

Importul medicamentelor din Federația Rusă

Vorbind de asigurarea R. Moldova cu medicamente nu poate fi ignorat și consumul produselor din Federația Rusă, care ocupau o cotă destul de mare pe piața noastră. De când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei importurile nu au fost stopate, dar modificarea lanțurilor logistice la fel a condus la scumpirea medicamentelor rusești, susține unul dintre furnizori.

Grigore Moraru, director „Dita Estfarm”: „Medicamentul fiind un produs social, noi cred că suntem obligați să aducem către pacienți medicamentele de care au ei nevoie. Chiar dacă e vorba de un producător din Rusia și nu găsim alternativă în altă parte, suntem obligați să aducem. O parte din parteneriate au dispărut. Am renunțat la ele. La cele care este cererea anumitor molecule pe piață și care nu putem să le găsim în altă parte decât în Rusia, a crescut mult prețul transportului. Dacă până la asta prețul transportului din Moscova până în Chișinău era de până la o mie de dolari, livrarea unui container, acum am ajuns și la prețuri de 6-8 mii de dolari. Traseul pe care îl face de la Moscova, vă dați seama ce cerc mare face. Și timpul de livrare s-a făcut deja destul de lung, ajungem și la trei săptămâni și până la o lună”.

Cât de importantă este piața R. Moldova pentru producătorii ucraineni?

În pofida războiului care durează de aproape doi ani, producătorii ucraineni de medicamente au planuri mari de dezvoltare, inclusiv legate de R. Moldova.

Anton Zubov, director pe vânzări „Farmak”: „Noi vedem că piața se dezvoltă, tinde către Europa, la fel ca la noi. Noi gândim la fel. Piața este transparentă, este regulată, dar regulile sunt clare. Lipsește corupția, de aceea pe așa o piață noi ne dorim și vom fi prezenți. În timpul apropiat în fața noastră stă sarcina  să facem un business plan pentru a deschide în Moldova o filială”.

Dragoș Guțu, director AMDM: „Pentru ei este important să continue să fie prezenți pe piața R. Moldova. Necătând la faptul că nu este mare, dar totuși este o piață de export. Ei ne văd pe noi inclusiv ca potențială punte pentru a merge mai departe în Uniunea Europeană, în România și prezența produselor în Moldova e importantă pentru ei, atât din punct de vedere financiar, cât și imagine și viitor”.

Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Ucrainei la solicitarea Cutiei Negre, valoarea medicamentelor ambalate exportate în R. Moldova a scăzut de când a început războiul. Dacă în anul 2021, din Ucraina în Moldova au trecut prin vamă medicamente în valoare de 21 de milioane de dolari, atunci anul trecut cifra a scăzut până la 13 milioane de dolari. În perioada ianuarie- august 2023, exporturile de medicamente din Ucraina către Moldova au fost în valoare de aproape 9 milioane de dolari.

Parcul de distracții Găgăuzyialand, promis de Ilan Șor, a fost deschis în lipsa unei autorizații de funcționare. Darea în exploatare a obiectivului este amânată din cauza unor nereguli admise la construcție. Chiar dacă Șor și-a asumat investiția în Găgăuzyialand, cel care a sponsorizat construcția este un membru al partidului PACE condus de fugarul Gheorghe Cavcaliuc. În investigația de astăzi vă spunem cine este donatorul, cum își argumentează investiția și vă arătăm neregulile înregistrate de autorități la construcția Găgăuziyaland.  

Cu două zile înainte de startul perioadei electorale pentru alegerile prezidențiale, pe 18 august, echipa fugarului Ilan Șor a inaugurat cu mare fast parcul de distracții Gagauziyaland.

„Istoricii susțin că acum 2000 de ani toate drumurile duceau la Roma. Astăzi, toate drumurile duc spre Congaz. Lucru, de care cred că azi s-au convins toți”, adeclarat la inaugurare Mihail Esir, primarul satului Congaz.

Evenimentul de lansare a parcului a fost un bun prilej pentru politicienii afiliați lui Ilan Șor de a blama din nou guvernarea și a promova falsuri despre Uniunea Europeană.

Marina Tauber, deputată: „Maia Sandu, PAS și Uniunea Europeană construiesc cafenele LGBT și organizează marșuri . Echipa lui Ilan Șor și a Blocului „Pobeda” deschide parcuri pentru toate familiile.

Dmitri Constantinov, președinte Adunarea Populară Găgăuză: „Conducerea noastră nu a putut arăta nimic din ce au făcut pentru oamenii simpli timp de 4 ani. De aceea, ei au mers pe o altă cale: să încurce la alții să nu reușească absolut nimic, pentru că în față avem alegerile.     

Comisia de recepție a lucrărilor nu s-a întrunit

Lansarea Gagauziyaland a avut loc în mare grabă, chiar dacă lucrările încă nu sunt finisate, iar Comisia de recepție finală nu s-a întrunit. Peste patru zile de la inaugurare, am vizitat parcul de distracții și am observat mai mulți muncitori care lucrau în interior în timp ce copiii se distrau. Doi dintre lucrători țineau un copac ce risca să fie smuls de vânt din pământ. Iar un alt muncitor, chiar lângă trotuar, repara aparent o boxa cu echipamente electrice.  

În jurul orei 11:30, când am intrat pe teritoriu, parcul de distracții avea puțini vizitatori. Toate toboganele gonflabile, pe care în ziua inaugurării s-au distrat copiii, erau dezumflate. Unul dintre carusele era cel mai solicitat de copii. Anume despre el portalul Nokta a scris că nu este fixat bine de pământ, a fost instalat pe câteva grinzi din lemn și ar prezenta riscuri pentru securitatea copiilor.  

Recepția finală a lucrărilor de construcție în parc nu a avut loc oficial. Reprezentantul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care trebuia obligatoriu să facă parte din comisie, nu a fost delegat.

ION BULMAGA, șef Inspectoratul pentru Protecția Mediului: „A fost efectuat un control prin care s-a adeverit că construcția acestui obiectiv a început fără careva acte permisive. Ulterior a fost emisă o hotărâre de sistare a lucrărilor până la coordonarea documentației de proiect cu organele de mediu, cu obținerea ulterioară a tuturor avizelor. Inițiatorul acestor lucrări a atacat hotărârea de sistare a inspectoratului în judecată, iar în prezent cauza este pe rol la Judecătoria Comrat. Către Inspectoratul de Mediu a venit o solicitare prin care s-a cerut delegarea unui reprezentant în comisia pentru recepționarea lucrărilor cu emiterea avizului. Concomitent, de către Agenția de Mediu li s-a eliberat și un Acord de Mediu prin care li s-au dat o serie de prescripții care până în prezent nu au fost respectate. Autorizarea sau recepția finală a acestui obiectiv va fi posibilă numai după întrunirea și respectarea tuturor cerințelor care au fost expuse atât în actele de inspectare a IPM Comrat, cât și în cadrul Acordului de Mediu eliberat de către colegii de la Agenția de Mediu.

La 14 august, Consiliul local Congaz i-a delegat să facă parte din Comisia pentru recepția lucrărilor pe primar, adjunctul său și un specialist în construcții din cadrul Primăriei. Până la moment, construcția nu a fost recepționată de către aceștia, ne-a confirmat primarul din Congaz.

Pregătirea terenului

Istoria parcului de distracții a început în toamna anului trecut. Cererea pentru alocarea terenului a venit din partea asociației obștești „Oguz Land” și a fost aprobată la viteză de aleșii locali din Congaz. Asta chiar dacă Primăria repartizase anterior pământul localnicilor pentru a-și construi acolo case. Oamenii au fost deposedați de loturi cu promisiunea că vor primi terenuri în altă locație. Peste câteva săptămâni, lucrările de construcție a parcului au fost lansate în prezența bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul.

La momentul organizării evenimentului fastuos de lansare a lucrărilor de construcție a parcului de distracții, Primăria Congaz încă nu delimitase cadastral terenul viitorului parc și nu exista o decizie oficială privind alocarea lotului.

Terenul pentru construcția Gagauziyaland - 3,6 hectare, a fost alocat de Primăria Congaz după această festivitate solemnă. Decizia a fost aprobată de Consiliu pe 3 noiembrie 2023.

Asociație Obștească cu administrator de fațadă

În februarie 2024, Primăria a încheiat un contract de sponsorizare cu asociația „Oguz Land”, care urma să finanțeze lucrările. Organizația a fost înregistrată în satul Chioselia Rusă din UTA Găgăuzia.

La adresa juridică indicată în acte, am găsit o casă abandonată care-i aparține unui oarecare Dmitri Cîssa. Vecinii ne-au declarat că imobilul a fost vândut de mai multe ori și nu-l cunosc pe actualul proprietar. Anterior, portalul Nokta a scris că de facto casa ar fi proprietatea lui Ilia Uzun, adjunctul bașcanei Evghenia Guțul. Uzun a ajuns deputat în Adunarea Populară Găgăuză din circumscripția Chioselia Rusă.

Fondatorul și administratorul asociației Oguz Land este Dmitri Costov - un om de afaceri care nu are nicio tangență cu Găgăuzia, dar face parte din anturajul lui Ilan Șor. Soția sa, Maria Costov, apare în fotografii alături de deputata Marina Tauber și fosta purtătoarea de cuvânt a lui Șor, Alina Șargu. Maria Costov a participat și la deschiderea parcului de distracții din Orhei, în anul 2018.  

În schimb, la lansarea lucrărilor de construcție și la inaugurarea Gagauziyaland, Dmitri Costov nu a participat. Primarul de Congaz ne-a sugerat că responsabil de proiect este Mihail Vlah, consilierul bașcanei Evghenia Guțul. Tot el a coordonat și protestele desfășurate anterior pe șantier.

Pe 6 iunie 2024, când lucrările de construcție la GagauziyaLand erau încă în toi,  am mers la Mihail Vlah să-l întrebăm cine finanțează această construcție.

Mihail Vlah:  - Oguzland se va construi!

Reporter TV8: - Din ce bani și câți bani?

Mihail Vlah: - Din banii donatorilor, din banii celor care vor să facă lucruri bune în țara noastră.

Reporter TV8: - Dar unde putem vedea lista acestor donatori?

Mihail Vlah: - Asta voi trebuie să căutați, nu eu ar trebui să vă spun. Totul este public. În țara noastră nimic nu mai este ascuns. Astăzi, chiar și muștele, dacă vor să facă ceva nu mai pot. Pentru că la noi puterea a fost uzurpată mai rău decât în timpul lui Plahotniuc.

Nici primarul satului Congaz nu știa de unde sunt banii pentru proiect.

Mihal Esir: - Există proiect de investiții.

Reporter TV8: - De unde sunt banii?

Mihail Esir: - Chiar nu știu. Pe ei nu scrie de unde sunt. Când cineva vă dăruiește ceva, dumneavoastră întrebați de unde sunt acești bani? Când ne vor transfera banii vom vedea câți sunt.

Reporter TV8: - Dumneavoastră nu sunteți curios de unde sunt banii?

Mihail Esir:  Nu! Este la fel ca și cum aș opri un om pe stradă și l-aș întreba din ce bani și-a luat mașină.  

Sponsorul din partidul fugarului Gheorghe Cavcaliuc

Cel care își asumă deschis construcția parcului de distracții este fugarul Ilan Șor. În octombrie 2023, Șor a promis că parcul va fi inaugurat de Ziua Internațională a Copilului.

Nici de această dată, Ilan Șor nu figurează nicăieri ca finanțator al parcului. În acte, unul dintre sponsorii proiectului este Valentin Gaidarji, deputat în Adunarea Populară Găgăuză. 

Gaidarji este un om de afaceri din Carbalia, raionul Vulcănești, iar din 2012 este deputat în legislativul de la Comrat. La ultimele alegeri, Gaidarji a ajuns deputat din partea Partidului PACE, fondat de Gheorghe Cavcaliuc. Ultimul de asemenea este fugar, la Londra. PACE a participat alături de echipa lui Șor la protestele antiguvernamentale din toamna anului 2022.

Valentin Gaidarji a candidat și la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, tot pe lista PACE, iar anterior a fost membru al PLDM.

Valentin Gaidarji: - Noi am lucrat direct cu Oguzland. Noi nu-l cunoaștem pe Ilan Șor. Noi știm că inițiativa a fost din partea domnului Ilan Șor.

Reporter TV8: - Pentru dvs nu contează că vă legați cu Ilan Șor, care este sub sancțiuni?

Valentin Gaidarji: - Pentru mine nu contează că omul este sub sancțiuni. Este comanda, este ideea, noi lucrăm.

Valentin Gaidarji este fondatorul companiei „Zegor Grup”, ce are ca gen principal de activitate importul și vânzarea articolelor sanitare. Anume această firmă a semnat un contract de sponsorizare cu asociația „Oguz Land” și și-a asumat să amenajeze Gagauziyaland.

Valentin Gaidarji: „Noi suntem o companie care de 15 ani se ocupă cu activitatea comercială. Când a venit propunerea de la o organizație obștească de a participa în proiectul „Oguzland”, noi am acceptat. De ce nu? Se poate de câștigat bani, iar acest lucru este normal. Noi suntem o organizație comercială care vrem să investim în Moldova profitul nostru.  

Clauzele din contractul de sponsorizare nu le-a divulgat, pe motiv de secret comercial. Deși serviciile din parc sunt gratuite, Gaidarji ne asigură că firma sa își va scoate investiția rapid.

Valentin Gaidarji: - În contractul dintre noi și Oguzland există o clauză de confidențialitate. Să vă spun toate detaliile din acest contract ar fi o încălcare a acestui contract. Business planul nostru arată că timp de 4 ani banii noștri vor fi recuperați. Orice investiție are o perioadă de timp care aduce profit.

Reporter TV8: - Pe teriotriul Gaguziyaland în afară de buticurile care vând cafea și înghețată nu mai este nici o altă activitate comercială. Dumneavoastră credeți că pe vânzarea de cafea și înghețată veți recupera investiția?

Gaidarji: -  Eu înghețată și cafea nu vând.

Gaidarji nu a precizat cum își va recupera banii din activitatea Găgăuziyaland, în condițiile în care firma sa importă articole sanitare, care evident nu pot fi comercializate într-un parc de distracții.  

Zegor Grup a fost gata să suporte cheltuielile de construcție a parcului, chiar dacă a încheiat anul 2023 cu pierderi de 1,35 de milioane de lei.

Valentin Gaidarji: „Dumnevoastră luați profitul pe ultimii 4 ani. Profit este, compania lucrează, impozite plătește. Dacă luăm profitul pe ultimii 10 ani, o să vedeți că profit este. De ce noi, dacă avem profit, nu avem dreptul să investim?

Tot anul trecut, Gaidarji a încasat de la firmă dividente de peste jumătate de milion de lei, potrivit declarației sale de venit depuse la ANI din funcția de deputat în Adunarea Populară de la Comrat.

Firma „de casă” a lui Șor, subcontractată de „Zegor Grup”  

Antreprenor general al construcției Gagauziyaland este însă o altă companie - SRL Mislat, care a fost contractată de Zegor Grup. Anterior, firma a realizat mai multe proiecte în municipiul Orhei, administrat de echipa lui Ilan Șor. Spre exemplu, în 2017, a construit un azil pentru câini. În 2018,  Mislat a câștigat un tender pentru reparația grădiniței nr.2 din oraș. În 2020 a pavat trotuare pe mai multe străzi. Iar în 2023, Mislat a sponsorizat construcția unui scuar în satul Biești, condus de un primar al Partidului Șor.

La Congaz, Mislat a subcontractat mai mulți agenți economici pentru realizarea diferitor tipuri de lucrări în parcul de distracții și a închiriat utilaj tehnic de la diferite firme și persoane fizice.

Surse de încredere au dezvăluit pentru „Cutia Neagră” că firma deputatului Gaidarji „Zegor Grup” a transferat anul trecut, în avans, 2,2 milioane de lei pe conturile companiei Mislat. Iar în anul curent i-a transferat pentru lucrări încă 4 milioane de lei.

Valentin Gaidarji: „Toți banii pe care noi i-am transferat companiei Mislat sunt indicați în declarațiile noastre de venit, inclusiv profitul pentru ultimii 4 ani. Totul este indicat. În principiu sunt banii din buzunarul nostru, pe conturile companiei noastre.

Construcție fără avizare

Construcția parcului a început cu grave abateri de la lege. Pe 1 februarie 2024, Primăria Congaz a eliberat un certificat de urbanism pentru proiectarea parcului, fără avizele necesare de la Administrația de Stat a Drumurilor și de la furnizorul de energie electrică. Apoi a emis autorizația de construcție, fără a obține un alt act obligatoriu pentru asemenea proiecte – evaluarea impactului asupra mediului.

Fiind sesizat că la Congaz se desfășoară lucrări de construcție fără avizele necesare, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică a efectuat un control inopinat pe șantier.  Neregulile depistate puneau în pericol viața muncitorilor și a viitorilor vizitatori.

„Terenurile de joacă, patinoarul pentru copii, parcarea pentru automobile și alte obiecte аu fost amplasate în zona de protecție а liniei electrice de 1О kW. Depozitarea materialelor de construcție și baracile pentru muncitori аu fost de asemenea amplasate în zona de protecție. În legătură сu amenințările directe asupra vieții persoanelor care efectuează construcția și а viitorilor vizitatori ai parcului, Inspectoratul a solicitat prin intermediul Cancelariei de Stat, revocarea actelor emise сu încălcarea prevederilor legale”, a precizat Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, la solicitarea Cutiei Negre.

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat а retras pe 14 mai certificatul de urbanism și autorizația de construcție emise de Primăria Congaz. Companiei Mislat i s-a interzis să continue lucrările până la obținerea tuturor avizelor necesare. Aceasta, însă, nu s-a conformat și a continuat să construiască.

La începutul lunii iunie,  când am fost prima dată pe șantier, lucrările erau în toi. Am încercat să vorbim cu mai mulți lucrători, dar ne-au spus că li s-a interzis să vorbească cu presa. A refuzat să ne răspundă la întrebări și bărbatul care s-a prezentat ca fiind responsabil de șantier. Acesta ne-a îndemnat să plecăm, dacă nu vrem probleme.

Băieți, pe teritoriu nu intrați. Nu e de dorit să intrați în conflict acum. Asta e cel mai bine. Ca să nu fie vreun accident, mai bine duceți-vă !

Mai multe nereguli ce țin de domeniul securității și sănătății în muncă au fost depistate anterior și de Inspectoratul de Stat al Muncii. Instituția ne-a informat că a identificat 13 persoane care activau pe șantier în lipsa contractelor de muncă.

Supărați că instituțiile statului au efectuat inspecții pe șantier, politicienii de la Comrat au organizat mai multe proteste, acuzând guvernarea de la Chișinău că blochează intenționat proiectul.

De presiuni și controale fiscale s-au plâns și firmele implicate în construcția parcului.

Valentin Gaidarji, director „Zegor Grup”: „Pe 14 septembrie se împlinesc 3 luni de când nu putem devama marfa. Asta este 100% din motive politice, deoarece imediat cum firma noastră a început să participe în acest proiect, s-au început controale de la FISC, la Vamă. Au început să ne verifice tot ce se putea de verificat. Noi considerăm că acesta este 100% o comandă politică, pentru a nu permite proiectului Oguzland să lucreze în regim normal.  

Firma din aeroport, afiliată lui Șor vinde produse alimentare în parc

Nu este clar în baza căror acte permisive se desfășoară și activitatea comercială de pe teritoriul parcului de distracții. Anterior au existat două tentative de a obține permisiunea Consiliului local Congaz pentru instalarea gheretelor în parc, dar au eșuat. Ședința consiliului din 6 iunie, la care urma să fie discutat subiectul și la care a mers și reporterul Cutiei Negre, nu s-a desfășurat din lipsă de cvorum.

După această dată, pe site-ul actelocale.md nu este publicată vreo decizie a consiliului care să permită vânzarea produselor în Gagauziyaland. Pe de altă parte, primarul Congazului ne asigură că o astfel de decizie a fost aprobată.

În interiorul parcului de distracții au fost instalate câteva gherete care vând înghețată, cafea și alte produse alimentare. Agentul economic care vinde este „Aerofood”. Compania este afiliată lui Ilan Șor și gestionează spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău. Firma este inclusă pe lista de sancțiuni aprobată de Serviciul de Informații și Securitate.

Încălcarea Acordului de Mediu! Fără fântână și stație de epurare?

Chiar la intrarea în parc, un havuz impresionant, proiectat în câteva trepte bucură vizitatorii. Potrivit proiectului, parcul trebuia să fie aprovizionat cu apă dintr-o sondă arteziană proprie. Nu este clar dacă aceasta a fost construită și nici dacă parcul de distracții a fost conectat la apeductul central. Până în luna august, Agenția de Mediu nu a eliberat o autorizație pentru folosirea specială a apei.  

Potrivit Acordului de Mediu eliberat de autorități Primăriei Congaz, Gagauziyaland urma să aibă și propria stație de epurare, iar apele uzate epurate să fie devărsate în râulețul Valea Ciocracului. Parcul a fost construit chiar în zona de protecție a râulețului, scrie în Acordul de Mediu.

Pe teritoriul parcului de distracții nu am văzut o stație de epurare. Dar și râul indicat în document există doar pe foaie. În ultimii ani, acesta a secat complet. Imaginile din satelit, fixate acum zece ani, arată însă că râul trecea chiar pe lângă actuala parcare a Găgăuziyaland.

Dosar penal în judecată și litigii cu autoritățile

În prezent, Primăria Congaz se judecă cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului și  Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică care au emis prescripții de încetare a lucrărilor de construcție a parcului de distracții. Un alt litigiu îl are cu Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat care a retras actele permisive pentru construcție.

Totodată, SRL Mislat, administratorul companiei Veaceslav Mihailov și directorul de șantier Boris Cazacu sunt judecați penal pentru executarea necalitativă a construcțiilor în parcul de distracții. Dosarul se află pe rol la Judecătoria Comrat.

Directorul Mislat a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. A declarat că nu oferă interviuri.

La o săptămână după ce Gagauziyaland și-a deschis porțile neautorizat, s-a produs și primul accident. O fetiță de 10 ani s-a ales cu o fractură dublă la picior, în timp ce se juca pe o trambulină. Copila a fost transportată de urgență la Spitalul din Comrat, dar medicii de acolo au decis să o transfere la Chișinău. Poliția a pornit un proces penal pentru vătămarea sănătății din imprudență.

Deși oficial, nicio Comisie nu a recepționat lucrările din parcul de distracții, administrația Gaguziyaland a declarat că are toate actele în regulă. Iar trambulina pe care s-a accidentat fetița corespunde rigorilor de securitate. Administrația a promis să acopere toate cheltuielile pentru tratamentul fetiței.

Ce se întâmplă cu „NordLand”-ul promis de Șor la Bălți?

Cu toate abaterile de la lege, Gagauziyaland a fost totuși inaugurat. În schimb, la Bălți, unde echipa lui Ilan Șor a promis un alt parc de distracții „NordLand” totul a rămas la nivel de PR politic.

Pe 2 iunie, deputații Marina Tauber și Alexandru Nesterovschi au pus piatra de temelie a viitorului parc pe un teren aflat în proprietate municipală. Asta în timp ce la Primăria Bălți nu a fost depusă nici măcar o cerere privind construcția „NordLand”, ne-a spus primarul municipiului Bălți.

Alexandr Petcov: - În primul rând, noi la Primăria municipiului Bălți nu avem comunicare cu Partidul Șor. În al doilea rând, noi nu avem nicio solicitare referitor la careva reconstrucții, solicitare în scris, proiecte și așa mai departe. Dacă nu o să putem face cu nimeni, o să vedem ce putem face cu forțele proprii.

Reporter TV8: - Dar în cazul în care ar parvenit o astfel de solicitare, ați fi gata să o examinați?

Alexandr Petcov: - Cei care vin la Primărie cu solicitări de construcție, reconstrucție, amenajări și așa mai departe, trebuie să vină cu întreprinderi care au sursele financiare transparente, conform legislației. În cazul în care totul este ok, noi vom lucra cu ei.

Reporter TV8:  - Dar dvs cum vedeți faptul că ei au organizat totuși în iunie un eveniment public, au dezvelit o piatră pe un teren municipal la care nu au nicio atribuție?

Petcov: - Lumea pune pietre, pune cruci și asta pe nimeni nu deranjează. Pe mine mă deranjează când este acaparată vreo proprietate municipală. În momentul în care nu este niciun fel de acaparare… Poliția văd că nu s-a sesizat.

Astăzi, piatra dezvelită cu mare fast în parcul central al municipiului Bălți este înconjurată de buruieni și sprijinită de un lighean din plastic umplut cu pietre.