Au început alegerile prezidenţiale în Federația Rusă. Chiar dacă teoretic, rușii au de ales între patru candidați, până la finalul scrutinului de trei zile este de aşteptat ca Vladimir Putin să fie declarat câştigător detaşat. Occidentul susține că alegerile nu pot fi considerate corecte sau democratice, iar Ucraina cere comunităţii internaţionale să nu recunoască scrutinul pe care îl consideră o „farsă”.
Secțiile s-au deschis de dimineață în Federația Rusă, când oamenii au început să voteze.
Chiar dacă pare desprins din filme, în unele regiuni ale Rusiei, unii oameni au venit la urne deghizați în Moș Crăciun, urși de pluș sau îmbrăcați în costume de epocă, iar alții au cântat și dansat.
Mai mulți oficiali ruși și-au exercitat dreptul la vot, printre ei ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov și fostul președinte Dmitri Medvedev.
Votul are loc și în regiunile ucrainești ocupate de Rusia. Spre deosebire de alegătorii din Federația Rusă, unii oameni din localitățile ocupate au votat sub amenințarea armei. Pentru că aceștia votează anticipat, ieri în presă au apărut imagini din care se vede că membrii comisiilor electorale de circumscripție s-au deplasat cu urma mobilă la domiciliile alegătorilor, însoțiți de militari înarmați.
Potrivit Reuters, într-o secție de votare din Moscova, pe un televizor erau difuzate secvențe din interviul acordat recent de președintele francez Emmanuel Macron, în care acesta califică Rusia drept „un adversar”. Potrivit unui editorialist de politică internațională din presa franceză, nu este vorba de ceva întâmplător sau inofensiv, ci de faptul că rușii folosesc interviul lui Macron ca unealtă de propagandă.
Publicația ucraineană Kiev Post scrie că în unele secții de votare din Rusia au fost distribuite pixuri speciale cu cerneală care dispare pentru a fi folosite la alegeri, iar portalul rusesc independent Sirena a publicat imagini în acest sens. Kiev Post menționează că voturile care nu sunt pe placul regimului pot fi astfel șterse prin încălzire, iar buletinul este completat apoi „cum trebuie”, cu ghilimelele de rigoare.
La unele secții au avut loc și incidente - o substanță lichidă de culoare verde a fost turnată în urnele cu buletine, un gest interpretat pe rețele ca semn de protest împotriva regimului de la Kremlin. Unii ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, iar alții au incendiat urnele.
Mai mulți oameni au fost reținuți și au fost deschide dosare penale, potrivit Ria Novosti. Presa rusă a publicat imagini cu o explozie ce a avut loc la o secție de votare din Belgorod, localitate care este de câteva zile ținta unor atacuri aeriene. Oamenii care erau acolo s-au aruncat speriați la pământ.
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați se află pe buletinele de vot. Aceștia însă nu sunt în opoziție față de politicile Kremlinului și nu l-au criticat niciodată pe Putin. Este vorba de Leonid Sluțki, Nikolai Haritonov și Vladislav Davankov. Politicianul Boris Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, care a încercat să ducă o campanie antirăzboi, a fost descalificat în februarie de Comisia Electorală Centrală.
Actualul președinte Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, este la conducere de un sfert de secol și are toate șansele să se mențină la putere și în următorii șase ani. Autoritățile de la Moscova au anunțat că alegerile vor fi supravegheate de 200 de observatori din 36 de state, majoritatea însă din țări africane, asiatice, din America Centrală și CSI. Procesul de vot se va desfășura timp de trei zile. La urne sunt așteptați peste 114 milioane de ruși cu drept de vot.
