05 aprilie 2024, ora 19:14

Securitatea de la Tiraspol susține că vineri după-amiază, 5 aprilie, o dronă de tip kamikaze ar fi atacat o stație radar din regiunea Rîbnița. S-ar fi întâmplat la circa 6 kilometri de granița cu Ucraina. Chișinăul nu a confirmat incidentul. 

Potrivit așa-zisului minister al securității din stânga Nistrului, presupusa țintă ar fi suferit avarii minore, iar victime nu au fost înregistrate. Aceeași sursă mai precizează că la fața locului lucrează în prezent o echipă de anchetă, iar pe marginea incidentului a fost pornit un dosar penal.

Presa de la Tiraspol a publicat niște imagini video în care se observă o dronă în aer, iar în scurt timp o bubuitură puternică.

Am încercat să aflăm de la autoritățile de la Chișinău dacă incidentul se confirmă. Reprezentanții Guvernului nu au confirmat incidentul cu dronă, dar ne-au spus că vor reveni cu detalii imediat de vor fi stabilite circumstanțele clare ale celor care s-ar fi întâmplat. 

La solicitarea TV8, au reacționat și reprezentanții Biroului de Reintegrare de la Chișinău. 

În legătura cu incidentul care s-a produs astăzi, la Râbnița, menționăm că organele competente analizează toate imaginile și informațiile apărute și comunicăm următoarele: După cum s-a menționat anterior, șirul provocărilor din regiune menite să semene panică și tensiune continuă, inclusiv pentru a atrage atenția asupra regiunii. Elucidarea circumstanțelor și investigații calificate pot fi efectuate doar de către organele de drept abilitate prin lege, care, însă, nu au acces în perimetrul vizat”, a subliniat Biroul.

În 17 martie, în ziua desfășurării alegerilor prezidențiale din Federația Rusă, pentru care au fost deschise secții de vot în regiunea separatistă transnistreană, contrar voinței Chișinăului, Tiraspolul a anunțat că o unitate militară de la Tiraspol ar fi fost atacată cu drone kamikaze. Separatiștii au spus atunci că un elicopter ar fi fost distrus, iar Guvernul a declarat că relatările despre un atac cu dronă la Tiraspol au scopul să „provoace frică și panică”. Ulterior, Biroul de Reintegrare a precizat, după desfășurarea unei anchete, că imaginile cu pricina sunt trucate și conțin elemente evidente de montaj video, iar incidentul a fost provocat deliberat cu scopul de a crea panică și a menține tensiunea în societate pe ambele maluri ale Nistrului, situație care ar urma să se repete. 

Și expertul WatchDog, Andrei Curăraru, susținea atunci că în următoarea perioadă, Tiraspolul va mai încerca să creeze astfel de presiuni, luând în considerare și anul electoral în care ne aflăm.

„Ele vin de regulă în perioade importante din punct de vedere electoral sau politic. Vedem că ele au urmat loc în contextul procesului electoral din Federația Rusă. Transnistria vrea să atragă atenția asupra sa, să își arate relevanța pentru Kremlin. 

Știm că urmează să expire contractul de tranzit al gazelor către regiune și asta ar putea să ne ducă într-o situație umanitară catastrofală, iar până la expirarea acestuia regiunea ar putea să încerce să preseze partea moldovenească prin atacuri similare sau prin alte manifestări violente, care să fie sub steag fals sau din partea regiunii transnistrene”, a declarat Curăraru.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?