Ziarul american Washington Post a publicat sâmbătă, 6 aprilie, o analiză privind evoluțiile în războiul din Ucraina și opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare. Luptele se află acum într-un impas, iar situația se va înrăutăți pe măsură ce Rusia îşi intensifică atacurile și avansează pe front, potrivit jurnaliștilor americani, notează Libertatea.
Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât recuperarea întregului său teritoriu ocupat, inclusiv a teritoriilor pe care Rusia le controlează din 2014. Dar, având în vedere că liniile de luptă s-au schimbat puţin în ultimul an, recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum – aproximativ 20% din ţară – pare din ce în ce mai puţin probabilă, scrie The Washington Post, citat de News.ro.
De asemenea, o eventuală negociere cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului este toxică din punct de vedere politic. Zelenski a spus în repetate rânduri că nu are ce negocia cât timp trupele ruse rămân pe teritoriul ucrainean, iar opinia publică ucraineană se opune enorm de mult renunţării la teritorii. La rândul său, Putin nu s-a arătat dispus să accepte nimic în afară de capitularea Ucrainei în faţa cererilor sale.
Oficialii ucraineni şi occidentali consideră că Zelenski se află, în bună măsură, într-o situaţie de blocaj. Ajutorul din partea SUA, cel mai important susţinător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres, iar avioanele de luptă F-16 promise Ucrainei sunt așteptate să intre peste câteva luni și în cantitate limitată.
Ţările NATO dau dovadă în continuare de reţinere în ceea ce priveşte asistenţa lor, fapt evidenţiat de controversele stârnite de preşedintele francez Emmanuel Macron, care a declarat că statele europene nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe în Ucraina.
Un război de „zeci de ani”
Cel mai dificil pentru Zelenski va fi gestionarea aşteptărilor propriei sale ţări. Sprijinul pentru el în rândul ucrainenilor rămâne ridicat, dar după doi ani de război şi pierderi abrupte, „solidaritatea se destramă”, a declarat un diplomat occidental de la Kiev pentru WP. „Cum va ieşi Zelenski din această situaţie? Habar nu am. Şi, bineînţeles, mă îngrijorează”, a declarat un deputat ucrainean, sub protecţia anonimatului. Tîmofi Mîlovanov, profesor la Şcoala de Economie din Kiev şi fost ministru, a declarat că războiul ar putea să se prelungească mulţi ani. „Este un gând neplăcut, dar când unii spun că ar putea dura zeci de ani, nimeni nu contestă acest lucru”, a declarat Mîlovanov. Ucrainenii s-au resemnat însă la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.
Kievul se așteaptă să rămână fără ajutorul americanilor
Pesimismul cu privire la şansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forţele ruse au recâştigat iniţiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe şi muniţie. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor a SUA, republicanul Mike Johnson, ţine blocat de șase luni proiectul legislativ ce prevede furnizarea unui ajutor militar şi financiar Ucrainei în valoare de 60 de miliarde de dolari. Mike Johnson a declarat că pachetul ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare, dar se aşteaptă ca acesta să fie supus unor revizuiri, cum ar fi, poate, acordarea banilor sub formă de împrumut.
Chiar dacă ajutorul este aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistenţa viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA din acest an. Zelenski a declarat că Ucraina prioritizează producţia internă, dar până acum realizează doar o mică parte din nevoile sale, în timp ce rușii trag acum de şase ori mai mult decât ucrainenii de-a lungul liniei de front.
Oficial ucrainean: „Ei bine, va fi și mai rău”
„Uitaţi, am rămas fără muniţie deja de jumătate de an. Cel puţin nu suficientă”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt. „Ei bine, va fi mai rău. Şi ce dacă? Ce alte opţiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniţie nu ne-o dau, bineînţeles că situaţia se înrăutăţeşte. Dar imaginea SUA se va înrăutăţi în lume”, a avertizat el. În urmă cu un an, starea de spirit de la Kiev era prudent optimistă, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă de amploare cu tancuri moderne şi vehicule de luptă proaspăt furnizate de Occident. Contraofensiva nu a reuşit însă să obţină câştiguri semnificative, iar noile arme nu s-au dovedit a fi decisive. Forţele ucrainene nu mai au puterea de a începe o nouă ofensivă și se răresc acum sub presiune de-a lungul liniei frontului.
„Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menţine liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin şi Ucraina se va apăra oricum, cu disperare şi cu mai puţini oameni”, a spus un ambasador occidental.
„Ping-pong” politic cu mobilizarea de noi trupe
Comandanţii de teren au raportat un deficit de trupe de-a lungul liniei de front, în special infanteria, care este desfăşurată în poziţiile cele mai avansate. Comandanţii militari au făcut presiuni pentru o mobilizare pe scară largă, dar Zelenski şi-a exprimat îndoiala. Recent, Zelenski a semnat o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldaţi în plus, aşa cum a sugerat fostul comandant-şef al Ucrainei, Valeri Zalujni, nu se va întâmpla. Generalul colonel Oleksandr Sîrskî, noul şef al armatei, a declarat că numărul de 500.000 a fost „redus semnificativ” în urma unui audit de personal. Un alt diplomat occidental de la Kiev a declarat că administraţia lui Zelenski şi parlamentul ucrainean joacă „ping-pong politic” în privinţa mobilizării, deoarece aceasta este o măsură nepopulară. În timp ce mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a lupta la începutul războiului, puţini dintre cei care nu s-au înrolat deja vor să o mai facă acum.
Cât mai rezistă economia
O mobilizare pe scară largă ar ridica, de asemenea, provocări economice. Banii pentru salariile soldaţilor nu pot proveni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu lipsa forţei de muncă. Economia ucraineană se află sub presiune din cauza atacurilor repetate cu rachete şi drone care vizează infrastructura energetică. Atacurile îi sperie și pe investitorii străini în afaceri. „Nimeni nu va ceda teritoriu, dar oamenii înţeleg că recuperarea acestuia ar putea dura mult timp. Ce formă poate lua acest lucru? Un război lung cu o victorie în cele din urmă? O prăbuşire bruscă în structura de putere rusă? O contraofensivă de succes? Dar asta necesită un tip de sprijin foarte diferit de cel pe care îl are acum Ucraina”, a punctat Mîlovanov, profesorul de economie.
