09 aprilie 2024, ora 10:30

De la cald spre mai cald. Luna martie a anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, fiind totodată a zecea lună consecutivă care bate recordurile de temperatură, a anunțat marți serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene, scrie Reuters, citat de hotnews.ro.

Temperatura medie a lunii martie a fost cu 0,1 grade Celsius mai mare decât recordul anterior pentru această lună, stabilit în 2016, și cu 1,68 grade Celsius mai mare decât media din perioada preindustrială, arată datele publicate marți de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice. În plus, fiecare din ultimele zece luni a devenit cea mai caldă lună înregistrată vreodată, au arătat măsurătorile.

De asemenea, cele 12 luni care s-au încheiat cu luna martie reprezintă cea mai fierbinte perioadă de 12 luni înregistrată vreodată pe planetă, a precizat aceeași sursă. În perioada aprilie 2023 - martie 2024, temperatura medie globală a fost cu 1,58 grade Celsius peste media din perioada preindustrială, adică 1850-1900.

Cercetătorii se întreabă acum dacă efectul fenomenului El Nino are legătură cu această perioadă deosebit de caldă și se declară îngrijorați de tendința pe termen lung.

„Tendința pe termen lung, cu valori excepționale, este cea care ne îngrijorează foarte mult", a declarat pentru Reuters directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus, Samantha Burgess.„Aceste recorduri - lună de lună - ne arată cu adevărat că clima noastră se schimbă, se schimbă rapid”, a adăugat ea.

Anul 2023 a fost deja cel mai fierbinte an al planetei, potrivit înregistrărilor globale, care merg până în 1850. Iar vremea extremă și temperaturile excepționale au făcut deja ravagii în acest an.

Seceta provocată de schimbările climatice în regiunea pădurii amazoniene a declanșat un număr record de incendii de vegetație în Venezuela în perioada ianuarie-martie, în timp ce seceta din Africa de Sud a distrus recoltele, milioane de oameni confruntându-se în prezent cu riscul de foamete.

Cauza principală a căldurii excepționale a fost reprezentată de emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om, a declarat Serviciul Copernicus. Un factor care a determinat creșterea temperaturilor este El Nino, modelul meteorologic care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific.

El Nino a atins punctul maxim în decembrie-ianuarie și acum slăbește, ceea ce ar putea contribui la întreruperea perioadei de caniculă spre sfârșitul anului. Dar, în ciuda faptului că El Nino s-a atenuat în martie, temperatura medie a suprafeței mării la nivel mondial a atins un nivel record, pentru orice lună înregistrată, iar temperaturile aerului marin au rămas neobișnuit de ridicate, potrivit Serviciului Copernicus.

„Principalul motor al încălzirii este reprezentat de emisiile de combustibili fosili”, a declarat și Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra.

În cazul în care aceste emisii nu vor fi reduse, planeta va continua să se încălzească, ceea ce va duce la secetă mai intensă, incendii, perioade de caniculă și ploi abundente, a spus Otto.

12 septembrie 2024, ora 09:34

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului, transmite digi24.ro. 

"Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult durerea populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. 

"Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. 

În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai.  Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. 

După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. 

De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. 

Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.