09 aprilie 2024, ora 10:00

Coletul ce nu poate fi livrat - este cea mai comună escrocherie în care este folosit numele unei instituții de stat - Poșta Moldovei. Cel mai mare val de infracțiuni prin SMS, numit de specialiști - phishing - a fost în ajunul sărbătorilor de iarnă, când multă lumea făcea cumpărături online. A scăzut puțin din intensitate în luna februarie, iar în prezent suntem din nou pe val. În sensul negativ al expresiei. Escrocheriile cu pachetele ce nu pot livrate, pentru că e nevoie de actualizarea datelor pe un link dubios, sunt de câțiva ani, dar se schimbă textul mesajelor. Esența însă rămâne aceeași: persoana care primește sms-ul este îndemnată să intre pe un link și să dea datele personale, cum ar fi adresa de domiciliu și informații despre contul bancar. Odată completate, riscul de a rămâne fără bani e aproape iminent. Fenomenul se menține la cote înalte: din circa 7 mii de apeluri la Poșta Moldovei, în decurs de o lună, în circa o mie se depistează fraude. 

„Apogeul atacurilor de timp phishing a fost în ajunul sărbătorilor de iarnă, ulterior în luna ianuarie la fel au fost destul de dese, ca mai apoi luna februarie a fost ceva mai liniștită și acum iarăși s-au constatat mai multe atacuri de genul dat. Dacă este să vorbim despre tipuri, este vorba despre mesaje prin care se solicita achitarea unor sume mici pentru taxele vamale, ulterior a fost campania pe paginile de socializare precum că Poșta Moldovei vinde la un preț minim coletele care nu au fost ridicate. La acest capitol pot să spun din start că, în cadrul întreprinderii există un regulament intern prin care toate coletele care, în dependență de unde au fost transmise, au un termen cât se păstrează, ulterior se rambursează expeditorului”, a spus șeful pe Securitate Informațională, Poșta Moldovei, Adrian Șargu.

Șeful departamentului de Securitate Informațională de la Poșta Moldovei ne-a spus că, lunar, numărul celor care cad în plasa atacatorilor reprezintă aproximativ o mie, din totalul de șapte mii de apeluri făcute la call-center-ul instituției. Acesta recunoaște că numărul celor păgubiți este chiar mai mare, dar o bună parte din oameni renunță la sesizări.

„Ele cresc foarte mult, atacurile de tip phishing se dezvoltă presupun eu, foarte mult, pentru că ele sunt destinate din toate categoriile sociale și nu doar, orice persoană poate fi atacată. Dacă e să vorbim despre hackerii care atacă întreprinderile, aici e clar că ținta este cu mult mai îngustă. Toate domeniile sunt afectate de astfel de atacuri, nu doar sistemul bancar ci și întreprinderile, companiile care prestează servicii de curierat, dar inclusiv companiile care prestează servicii în domeniul termic, energetic și așa mai departe”.

Una dintre cele mai răspândite metode pe care escrocii au folosit-o pentru a intra în posesia datelor bancare ale cetățenilor a fost trimiterea de mesaje sms de pe numere internaționale sau de pe adrese de e-mail dubioase. Aceste mesaje conțineau un link ce redirecționa către o pagină cu însemnele Poșta Moldovei. Cu toate astea, pagina nu era una oficială. 

„Nu este o pagină web, este o clonă, o pagină clonată, dar sunt clonate doar simbolurile întreprinderii, nu și designul, da. Respectiv, atunci când persoana accesează link-ul din mesajul de tip „phising”, este redirecționată către această pagină”.

„- Hai să-mi arăți puțin care este diferența dintre mesajele oficiale trimise de către voi și mesajele pe care le primesc oamenii de la atacatori. - Deci în partea stângă noi avem un mesaj oficial transmis de la un număr 2525, asta este unica sursă oficială și legitimă de la care Poșta Moldovei expediază mesajele. - Este singurul număr, da? - Da, unicul. În dreapta noi avem un mesaj recepționat de pe un cont gmail. - De la Fernando. - Da, unde se spune că, comanda dumneavoastră va fi returnată în cazul în care nu introduceți informațiile corecte. Iarăși s-a solicitat modificarea sau actualizarea datelor. Cel mai important, pe lângă sursa de unde a venit mesajul este sursa la care te redirecționează. Aici se observă că url-ul nu este serios. - Ei au pus și md în spate ca să pară cât de cât real. - Da, au pus și post, ele tot timpul se aseamănă, o să vă mai arătăm câteva exemple”.

Site-urile care se deschid, după ce accesăm link-urile din mesajele sms pe care le-am primit, duc către o pagină care înregistrează fiecare apăsare de tastatură, astfel escrocii află în timp real toate datele dumneavoastră bancare, adresa poștală și adresa de e-mail. 

„În cazul în care totuși ați completat, le-ați furnizat, ați înțeles că este un atac, atunci blocați cardul și puteți merge cu o cerere către Poliție pentru investigații”, a zis Adrian Șargu.

Și numele șefului Poliției Naționale sau a Ministerului de Interne au fost folosite de infractorii cibernetici. 

„Vedem în ultima perioadă că a luat amploare alt fenomen, aici am încercat iarăși să informăm și chiar cu companiile de telefonie să facem un filtru, pentru acele mesaje care tuturor cred că le vin, cu coletul poștal. Faptul că dacă îți vine un colet poștal, tu trebuie să-l fi comandat, iar dacă l-ai fi comandat, îți vine cu rechizite sau cu informații veridice de Republica Moldova, sau ale companiei exact de la care ai comandat, și nu niște site-uri dubioase unde trebuie să introduci date de card sau alte informații și abia după ce le introduci vezi că banii curg și sunt retrași și ai căzut victimă”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

Zilele trecute, inclusiv Poșta Moldovei, a fost supusă unui atac de tip ransom, prin care atacatorii au încercat să obțină bani sau alte foloase. Șeful departamentului de securitate informațională ne-a transmis că analiza și cercetarea cazului este în desfășurare, iar săptămâna viitoare instituția va prezenta concluziile. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan