Coletul ce nu poate fi livrat - este cea mai comună escrocherie în care este folosit numele unei instituții de stat - Poșta Moldovei. Cel mai mare val de infracțiuni prin SMS, numit de specialiști - phishing - a fost în ajunul sărbătorilor de iarnă, când multă lumea făcea cumpărături online. A scăzut puțin din intensitate în luna februarie, iar în prezent suntem din nou pe val. În sensul negativ al expresiei. Escrocheriile cu pachetele ce nu pot livrate, pentru că e nevoie de actualizarea datelor pe un link dubios, sunt de câțiva ani, dar se schimbă textul mesajelor. Esența însă rămâne aceeași: persoana care primește sms-ul este îndemnată să intre pe un link și să dea datele personale, cum ar fi adresa de domiciliu și informații despre contul bancar. Odată completate, riscul de a rămâne fără bani e aproape iminent. Fenomenul se menține la cote înalte: din circa 7 mii de apeluri la Poșta Moldovei, în decurs de o lună, în circa o mie se depistează fraude.
„Apogeul atacurilor de timp phishing a fost în ajunul sărbătorilor de iarnă, ulterior în luna ianuarie la fel au fost destul de dese, ca mai apoi luna februarie a fost ceva mai liniștită și acum iarăși s-au constatat mai multe atacuri de genul dat. Dacă este să vorbim despre tipuri, este vorba despre mesaje prin care se solicita achitarea unor sume mici pentru taxele vamale, ulterior a fost campania pe paginile de socializare precum că Poșta Moldovei vinde la un preț minim coletele care nu au fost ridicate. La acest capitol pot să spun din start că, în cadrul întreprinderii există un regulament intern prin care toate coletele care, în dependență de unde au fost transmise, au un termen cât se păstrează, ulterior se rambursează expeditorului”, a spus șeful pe Securitate Informațională, Poșta Moldovei, Adrian Șargu.
Șeful departamentului de Securitate Informațională de la Poșta Moldovei ne-a spus că, lunar, numărul celor care cad în plasa atacatorilor reprezintă aproximativ o mie, din totalul de șapte mii de apeluri făcute la call-center-ul instituției. Acesta recunoaște că numărul celor păgubiți este chiar mai mare, dar o bună parte din oameni renunță la sesizări.
„Ele cresc foarte mult, atacurile de tip phishing se dezvoltă presupun eu, foarte mult, pentru că ele sunt destinate din toate categoriile sociale și nu doar, orice persoană poate fi atacată. Dacă e să vorbim despre hackerii care atacă întreprinderile, aici e clar că ținta este cu mult mai îngustă. Toate domeniile sunt afectate de astfel de atacuri, nu doar sistemul bancar ci și întreprinderile, companiile care prestează servicii de curierat, dar inclusiv companiile care prestează servicii în domeniul termic, energetic și așa mai departe”.
Una dintre cele mai răspândite metode pe care escrocii au folosit-o pentru a intra în posesia datelor bancare ale cetățenilor a fost trimiterea de mesaje sms de pe numere internaționale sau de pe adrese de e-mail dubioase. Aceste mesaje conțineau un link ce redirecționa către o pagină cu însemnele Poșta Moldovei. Cu toate astea, pagina nu era una oficială.
„Nu este o pagină web, este o clonă, o pagină clonată, dar sunt clonate doar simbolurile întreprinderii, nu și designul, da. Respectiv, atunci când persoana accesează link-ul din mesajul de tip „phising”, este redirecționată către această pagină”.
„- Hai să-mi arăți puțin care este diferența dintre mesajele oficiale trimise de către voi și mesajele pe care le primesc oamenii de la atacatori. - Deci în partea stângă noi avem un mesaj oficial transmis de la un număr 2525, asta este unica sursă oficială și legitimă de la care Poșta Moldovei expediază mesajele. - Este singurul număr, da? - Da, unicul. În dreapta noi avem un mesaj recepționat de pe un cont gmail. - De la Fernando. - Da, unde se spune că, comanda dumneavoastră va fi returnată în cazul în care nu introduceți informațiile corecte. Iarăși s-a solicitat modificarea sau actualizarea datelor. Cel mai important, pe lângă sursa de unde a venit mesajul este sursa la care te redirecționează. Aici se observă că url-ul nu este serios. - Ei au pus și md în spate ca să pară cât de cât real. - Da, au pus și post, ele tot timpul se aseamănă, o să vă mai arătăm câteva exemple”.
Site-urile care se deschid, după ce accesăm link-urile din mesajele sms pe care le-am primit, duc către o pagină care înregistrează fiecare apăsare de tastatură, astfel escrocii află în timp real toate datele dumneavoastră bancare, adresa poștală și adresa de e-mail.
„În cazul în care totuși ați completat, le-ați furnizat, ați înțeles că este un atac, atunci blocați cardul și puteți merge cu o cerere către Poliție pentru investigații”, a zis Adrian Șargu.
Și numele șefului Poliției Naționale sau a Ministerului de Interne au fost folosite de infractorii cibernetici.
„Vedem în ultima perioadă că a luat amploare alt fenomen, aici am încercat iarăși să informăm și chiar cu companiile de telefonie să facem un filtru, pentru acele mesaje care tuturor cred că le vin, cu coletul poștal. Faptul că dacă îți vine un colet poștal, tu trebuie să-l fi comandat, iar dacă l-ai fi comandat, îți vine cu rechizite sau cu informații veridice de Republica Moldova, sau ale companiei exact de la care ai comandat, și nu niște site-uri dubioase unde trebuie să introduci date de card sau alte informații și abia după ce le introduci vezi că banii curg și sunt retrași și ai căzut victimă”, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.
Zilele trecute, inclusiv Poșta Moldovei, a fost supusă unui atac de tip ransom, prin care atacatorii au încercat să obțină bani sau alte foloase. Șeful departamentului de securitate informațională ne-a transmis că analiza și cercetarea cazului este în desfășurare, iar săptămâna viitoare instituția va prezenta concluziile.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
