03 decembrie 2023, ora 10:00

Când vorbim despre grădinițele din regiunile mai îndepărtate ale Moldovei, de regulă ne imaginăm clădiri vechi, cu acoperișuri sparte, cu ferestre și uși prin care bate vântul. Aflați că nu e chiar așa. În municipiul Edineț am găsit o grădiniță, ce poate fi model pentru multe alte instituții de educație din țară, inclusiv din capitală. 

Administrația grădiniței Foișor a reușit, în ultimii ani, să atragă o mulțime de investiții de la diferiți parteneri de dezvoltare. Cehia, România, Polonia sunt doar câteva dintre statele Uniunii Europene care au susținut instituția financiar. Datorită investițiilor, grădinița a devenit accesibilă și pentru copiii care au nevoie de condiții speciale de educație. După ce proiectele sunt finalizate, donatorii lasă mesaje scrise copilașilor și angajaților de aici. 

„Suntem la grădinița Foișor din orașul Edineț, o grădiniță care are peste 230 de copii și care a beneficiat de mai multe proiecte ale statelor europene, printre care Cehia, Polonia, România și multe altele”.

Această grădiniță are 10 grupe de copii, fiind un loc de muncă pentru circa 50 de angajați. Este una dintre cele mai mari din raion și oferă programe, inclusiv pentru copiii cu nevoi educaționale speciale. Din dorința de a face mai atractivă și mai accesibilă, conducerea instituției educaționale a scris proiecte, prin care și-a propus să obțină cât mai multe surse de finanțare. Directoarea instituției, care activează aici de 16 ani, a descoperit pe parcurs importanța proiectelor. 

„Iubesc proiectele, deoarece înțelegeți, asta e în bugetul grădiniței un ajutor foarte bine venit. Am făcut foarte multe proiecte. Cu Cehia am făcut proiect pentru includerea copiilor cu cerințe educaționale speciale, în activitatea grădiniței. Am făcut proiecte cu România, cu Polonia, cu USA. Scriem multe proiecte și unele le câștigăm”, a spus directoarea grădiniței „Foișor”, Svetlana Nicușina.

Printr-un proiect, susținut de un partener european, au fost îmbunătățite tehnicile de educație incluzivă și de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale.

 „Facem reparație, sau amenajăm baza materială, sau baza didactică. Ca exemplu, în cadrul unui proiect noi am cumpărat și literatură specială și instrumente, pentru copiii cu probleme fizice, unde lucrează kinetoterapeutul. Acesta are toate obiectele necesare pentru realizarea problemelor acute la copii”.

Fosta directoare Alexandra Zănoagă, care activează în această instituție de peste 40 de ani, este încântată de transformarea prin care a trecut și încă mai trece grădinița. Datorită proiectelor finanțate de statele Uniunii Europene, condițiile de educație și de muncă s-au schimbat enorm de mult, în beneficiul copiilor și al angajaților de aici. 

„Cu ajutorul românilor, grădinița s-a acoperit, deoarece acoperișul era deteriorat absolut complet, curgeau tavanele în aproape toate grupele. Și zic încă odată, cu ajutorul României am acoperit toate blocurile, că sunt 5 clădiri. Și așa s-a înlăturat acest neajuns. Iată, grădinița noastră este una cu practici incluzive din țară și cu ajutorul Cehiei, s-a renovat chiar sala unde ne aflăm noi acum, care se numește sala de formări. S-au reparat cabinete și s-au construit spații pentru kinetoterapie, pentru logoped, la bucătărie foarte multe renovări s-au făcut și într-adevăr s-au creat condiții mai ușoare, mai accesibile pentru toți”, a spus fosta directoarea a grădiniței, Alexandra Zănoagă.

O realizare de care se mândrește este faptul că grădinița este accesibilă pentru copiii care au nevoie de condiții de educație speciale. 

„Da, acum socializează copiii care sufereau cândva din cauză că stăteau acasă sau la casele speciale. Dar acum ei sunt între noi și avem succese îmbucurătoare în privința aceasta. Vreau să zic că, la mulți copii acasă le e frig, dar la noi în grădiniță lor le este cald. În afară de asta, pe vremuri se aduceau niște praf de cartofi, niște fasole care nu era așa bună. Acum alimentația e extraordinară la copii, într-un cuvânt, copiii noștri trăiesc ca-n rai”.

Nu doar condițiile din clădire au fost îmbunătățite, ci chiar și în curte se văd aceste investiții europene, la fiecare pas. 

„Noi am făcut reparația drumurilor de acces, atât până la grădiniță cât și pe teritoriul grădiniței și un teren sportiv pe care visam de mult să-l avem. În vremea estivală, copiii se odihnesc, fac diferite exerciții care îi ajută pentru dezvoltarea fizică și intelectuală. Într-adevăr, din Europa la noi vin în toată vremea propuneri cu diferite proiecte. Iată acum mergem spre a deschide încă o grupă de copii. În sate nu sunt copii decât foarte puțini, că lumea a plecat peste hotare, dar noi avem în fiecare grupă copii de ajuns, nu mai puțin de 20”.

Fosta directoare ne-a mărturisit că toate aceste schimbări facilitează procesul educațional, iar angajații de aici își pot face meseria fără să depună efortul de cândva. 

„Noi nici nu avem ce compara. Dacă înainte aveam de scris vreo informație la vreo oră metodică sau la vreun consiliu pedagogic, trebuia să scriem totul cu mâna, era foarte greu. Acum avem materiale, acces la internet, poți să găsești orice informație, tot ce te interesează. - Deci nu se poate compara cu ce a fost înainte? - Nu, nu se poate compara fiindcă nu avem ce compara. Atunci trebuia toată vara să tăiem forme, coloram, acum totul găsești pe internet și totul e foarte bine. Asta una, a doua, literatura acum este foarte accesibilă”.

Și Rita Sicorschi, care este educatoare la această grădiniță de 17 ani, a fost martoră la schimbările prin care a trecut grădinița. Este de părere că astfel de proiecte, finanțate de către Uniunea Europeană, ar trebui implementate în cât mai multe comunități.

„Când am venit eu în grădiniță, aceasta era una veche, cu toate că se socotea una dintre cele mai bune din raion. Totuși, acum după toate proiectele acestea europene, grădinița noastră s-a schimbat radical. Avem mobilier nou, avem materiale didactice noi, după care fiecare copil lucrează individual. Toate marialele sunt laminate, accesibile copiilor de toate vârstele. Acum copii lucrează mult la centrele de interes, unde sunt materiale pentru toți copii, cu jucării, cu diferite seturi de imagini, cu tablouri”, a spus educatoarea Rita Sicorschi.

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!