Bașcana Evghenia Guțul a revenit la Moscova, la o lună de la ultima vizită. De data aceasta, a fost însoțită de președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov și au semnat cu o bancă rusească un acord pentru ca găgăuzii să-și poată deschide, de la distanță, conturi în Rusia. Kremlinul ar încerca să folosească actori pro-ruși din Moldova pentru a destabiliza democrația, a împiedica integrarea europeană a Moldovei sau chiar „pentru a justifica operațiuni hibride sau convenționale viitoare împotriva Moldovei”. Este concluzia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care a comentat câteva declarații ale bașcanei pentru presa rusă.
Mai exact, ISW s-a referit la interviul acordat „Pervîi Kanal”, unde Guțul a declarat că dacă Găgăuzia începe procesul de separare de Moldova, reacția ar veni nu doar din partea Guvernului de la Chișinău, ci din partea Bucureștiului, care, susține bașcana, ar „controla autoritățile moldovene”. Analiștii ISW au calificat afirmația Evgheniei Guțul drept „ultima încercare a Kremlinului de a pune sub semnul întrebării suveranitatea guvernelor pro-occidentale europene”.
„Kremlinul, probabil, privește eforturile sale din Moldova ca parte a unui conflict geopolitic existențial mai larg cu Occidentul. Ministerul rus de Externe și oficialii MAE au insinuat recent că țările occidentale ghidează într-un fel politica de securitate națională a guvernului armean și au pretins că Finlanda și-a „pierdut independența în luarea deciziilor în politica externă" de la aderarea sa la NATO. Kremlinul a făcut anterior afirmații false similare că NATO controlează Ucraina și folosește Ucraina pentru a amenința Rusia pentru a submina suveranitatea Ucrainei și pentru a justifica invazia Rusiei în Ucraina. Kremlinul probabil va continua să pretindă că statele sale țintă nu sunt complet suverane pentru a stabili condițiile informaționale pentru operațiunile hibride sau convenționale ruse împotriva lor”, se menționează în raport.
Reamintim că la începutul lunii martie, bașcana Găgăuziei a fost la Moscova unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Atunci, Guvernul de la Chișinău a subliniat că „mesajele de dezbinare și plecăciuni regulate la Kremlin ale reprezentanților grupării criminale Șor nu servesc intereselor cetățenilor Republicii Moldova”.
La revenirea în țară, Guțul a avut întâlniri cu lideri ai partidelor de opoziție din Republica Moldova, printre care și Igor Dodon. Bașcana i s-a plâns lui Dodon despre pretinsele presiuni asupra autonomiei, care ar fi exercitate de guvernare. Purtătorul de cuvânt al Executivului a respins acuzațiile insinuate de Guțul, și a amintit că: „Kremlinul a arătat pe față că mizează pe grupări criminale, iar partidele pro-ruse continuă efortul de destabilizare a cursului de integrare europeană. Guvernul este alături de toți cetățenii țării din fiecare localitate a republicii”.
Iar comentatorul politic, Ion Tăbârță crede că întâlnirea între Guțul și Dodon ar fi fost orchestrată de la Kremlin: „Aceste întrevederi sunt coordonate și dirijate de Moscova. Ilan Șor este instrumentul Moscovei pentru a deturna guvernarea pro-europeană, iar Guțul este o piesă din acest joc al Moscovei și al llan Șor. Nu neapărat sunt încântați de aceste întâlniri, fiind coordonați de Moscova”.
Evghenia Guțul a fost învestită în funcție în iulie 2023. Șefa de la Comrat figurează în calitate de bănuită într-un dosar de corupere a alegătorilor. Guțul neagă, însă, toate acuzațiile.
