06 martie 2024, ora 21:54

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, sprijinită de oligarhul fugar Ilan Șor, susține că s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a lui Guțul, întrevederea a avut loc la Soci, acolo unde a fost organizat Festivalul Tineretului. Întâlnirea dintre cei doi a fost confirmată și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

În postarea de pe Facebook, Evghenia Guțul a încărcat și o poză în care apare dând mâna cu liderul de la Moscova. Bașcana scrie că a discutat cu Vladimir Putin despre „situația regională și geopolitică complicată în epicentrul căreia se află Găgăuzia”. Guțul i s-a plâns lui Putin pe autoritățile de la Chișinău.

„L-am informat pe Vladimir Vladimirovici despre acțiunile ilegale ale autorităților din Moldova, care se răzbună pe noi pentru poziția noastră civică și loialitatea față de interesele naționale. Chișinăul ne ia treptat prerogativele, ne limitează bugetul, încalcă drepturile legale, provoacă instabilitate și destabilizare în Găgăuzia și în întreaga țară”, a scris Guțul.

Bașcana, care este vizată într-o cauză contravențională pentru abuz de putere, spune că președintele rus ar fi promis sprijin pentru Găgăuzia. 

„Liderul rus a promis să sprijine Găgăuzia și poporul găgăuz în apărarea drepturilor noastre legitime, atribuțiilor și pozițiilor pe arena internațională”, a mai menționat Evghenia Guțul.

În ultimele săptămâni, și alți politicieni din Republica Moldova au mers la Moscova, inclusiv Ilan Șor și deputați BCS, însă niciunul nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

Pe 5 martie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, a declarat că Federația Rusă planifică să genereze crize în mai multe domenii precum cel social-politic, de securitate sau ordine publică, prin ciocniri violente și instigare la ură interetnică:

„Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTA Găgăuzia. De asemenea, se va utiliza în continuare potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din Moldova, pe fundalul invocării unei așa-numite presiuni economice impuse de Chișinău pe regiune”.

Acțiunile date au scopul de a declanșa proteste în masă atât la Chișinău cât și în Autonomia Găgăuză. 

„Informațiile atestă perspective de reluare a protestelor începând cu luna martie, aprilie anul curent cu sub start pro-rus accentuat și apărarea vectorului euro asiatic. Planul acestora este să transforme protestele în acțiuni violente, de creare a haosului și destabilizărilor în masă. În completarea scenariului cu proteste, care vor fi organizate la Chișinău, UTA Găgăuzia urmează să se alinieze, care în viziunea Federației Ruse este privit ca unele din principalele focare de instabilitate în Republica Moldova”, a spus Musteață.

Șeful SIS a mai declarat că cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, care are indicația de a provoca radicalizare și violență, dar și de a compromite rezultatele referendumului. Pentru a-și atinge scopurile, șeful SIS spune că Moscova trimite bani cash în Republica Moldova, refuzând să ofere mai multe detalii la acest subiect. 

Apropiata lui Șor, Marina Tauber, respinge toate acuzațiile aduse de Musteață: „Eu nu știu despre ce vorbește sau despre ce visează domnul Musteață. Nici nu știu cum mai diplomat să mă exprim, dar declarațiile lui îi aparțin. Eu nu știu cine și ce bani primește de la Federația Rusă, eu nu știu cine și ce destabilizări pregătește. Nu au fost niciodată depistate violențe sau destabilizare în cadrul protestelor sau acțiunilor democratice, libere, pașnice, organizate de echipa noastră”.

Nu este pentru prima dată când autoritățile de la noi vorbesc despre implicarea Federației Ruse în acțiuni de destabilizare a situației din țară. În luna noiembrie anul trecut, șeful Serviciului de Informații și Securitate a declarat că Federația Rusă ar fi alocat peste 1 miliard de lei pentru destabilizarea Republicii Moldova. Banii au ajuns la oamenii lui Ilan Șor care au organizat proteste regulat. Până acum, Ilan Șor a confirmat că a primit bani din Federația Rusă, însă a negat că aceștia ar fi fost folosiți pentru destabilizări.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.