11 aprilie 2024, ora 18:00

Procuratura Anticorupție (PA) a pornit un proces penal privind licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, potrivit ZdG. Informația a fost confirmată pentru TV8 de reprezentanții instituției. Aceștia spun că sunt investigate mai multe fapte, inclusiv prin prisma abuzului de serviciu.

PA s-a autosesizat pe 25 ianuarie 2024, în baza unor informații apărute în spațiul public, și a intentat procesul penal pe 3 aprilie. 

„La moment procesul penal este în desfășurare, iar cu alte informații vom reveni suplimentar, în măsura în care aceasta nu va afecta buna desfășurare a procesului, precum și drepturile și libertățile persoanelor”, ne-a mai comunicat Procuratura.

Reamintim că cea de-a doua licitație a fost prelungită până pe 15 aprilie, fiindcă a fost depus un singur dosar de participare. Licitația propriu-zisă ar urma să aibă loc în data de 17 aprilie, când va fi anunțat și câștigătorul. Dacă la finalul termenului prelungit pentru depunerea dosarului va fi înregistrat un singur participant la tender, organizatorul licitației va considera procedura nominalizată a fi finalizată.

Prima licitație nu a avut o finalitate după ce s-au înregistrat doar două companii, iar asta, potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, nu asigură o concurență suficientă. Oficialul a mai spus atunci că procesul a fost sabotat, inclusiv din interior, iar acest fapt a determinat Guvernul să anunțe o nouă licitație. 

Andrei Spînu a făcut anunțul după o perioadă în care s-a vehiculat, fără să fie prezentate probe, că ar avea interes să cedeze spațiile comerciale uneia din cele două companii interesate de închirierea spațiilor din aeroport, acuzație respinsă de oficial. 

Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita aeroportului, cunoscute ca și zona Duty Free au fost scoase la licitație în 18 ianuarie 2024.

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului la sfârșitul lunii martie 2023, după zece ani în care a fost afacere privată. Asta după ce Curtea de Apel Chișinău a decis pe 23 noiembrie 2022 rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului. Anterior, conducerea APP a declarat că reprezentanții „Avia Invest” nu și-ar executa obligativitatea stabilită în programul investițional atât pentru etapa întâi cât și pentru etapa a doua. Cei din urmă au venit cu o reacție la scurt timp și au precizat că aceste declarații sunt doar presiuni politice, care urmăresc preluarea printr-un atac de tip raider a companiei.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?