11 aprilie 2024, ora 18:38

Președintele Parlamentului crede că procurorii au nevoie de mai mult curaj pentru a contracara pornirile separatiste ale bașcanei Autonomiei Găgăuze. Igor Grosu a mai spus că instituțiile statului au la îndemână toate instrumentele legale, doar că se observă o ezitare în acțiuni. Declarațiile au fost făcute în contextul ultimelor vizite la Moscova a conducerii regiunii găgăuze, suspectată că este de partea Kremlinului în războiul hibrid purtat cu Republica Moldova.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că Procuratura Generală și SIS-ul ar trebui să se autosesizeze pe marginea unor declarații făcute de bașcan la Moscova prin prisma unor acțiuni de separatism. Parlamentul a aprobat anul trecut legea cu privire la pedepsele pentru separatism, astfel autoritățile au pârghiile necesare.

„30 de ani noi nu am avut un articol în care măcar ei să știe cei care au apetitul pentru a face lucrul ăsta că sunt pasibili de așa ceva. Trebuie să adresăm aceste întrebări Procuraturii, SIS-ului. Există autosesizare. - Considerați că autoritățile au pârghiile necesare?- Autoritățile trebuie să aibă oleacă mai mult caracter da, e ca și cu dansatorii ceia care nu dansează bine și caută motive. Asta e mesajul meu către autorități - nu numai stăm cu îngrijorarea, dar depășim etapa și o transpunem în acțiuni concrete”.

Am solicitat o reacție din partea Procuraturii Generale și a SIS-ului pe marginea declarațiilor lui Igor Grosu. Într-un răspuns pentru TV8, Procuratura Generală a precizat că, în prezent, nu există vreo cauză penală sau proces penal la acest subiect. Instituția însă ne asigură că, în comun cu alte organe de drept, întreprinde măsuri pentru asigurarea respectării ordinii constituționale în Republica Moldova.

Iar Serviciul de Informații și Securitate a precizat pentru TV8 că se va abține de la comentarii, precizând doar că instituția activează strict în limitele cadrului legal național și în conformitate cu atribuțiile ce îi revin.

Precizăm că, într-o lună bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost de două ori în Federația Rusă, acolo unde, potrivit autorităților noastre, s-a mutat de ceva timp și fugarul Ilan Șor. După prima vizită aceasta a afișat și o poză cu președintele rus Vladimir Putin, iar revenind acasă a promis din nou locuitorilor autonomiei găgăuze gaz ieftin, dar și asistență financiară de la ruși. Autoritățile de la Chișinău declară că toate acestea nu sunt decât promisiuni ce nu pot fi onorate și au scopul de a prelua guvernarea. Evghenia Guțul a fost aleasă guvernatoare a Autonomiei Găgăuze, fiind susținută de fugarul Ilan Șor. SIS declara anterior că acesta este miza Kremlinului în efortul rușilor de a compromite aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.