18 ianuarie 2024, ora 12:29

RMO, dar nu peste tot deocamdată. Prescurtarea Aeroportului Chișinău pe tabelele online de zboruri ale unor companii rămâne KIV. Ba mai mult, putem găsi afișate și ambele abrevieri. Contactat de TV8, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, ne-a dat asigurări că este vorba doar despre o perioadă de tranziție.

Abrevierea KIV mai este valabilă, de exemplu, la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu.

Iar pe paginile turkish airlines și aviasales.ru, găsim ambele versiuni - RMO și KIV.

În schimb, pe site-ul unei agenții de călătorii din Republica Moldova este deja afișată abrevierea RMO.

Ministrul Andrei Spînu a declarat, pentru TV8, că modificarea va fi făcută peste tot, doar există o perioadă de tranziție. Spînu nu ne-a putut spune exact cât va dura aceasta:

„E o perioadă de tranziție, un pic de răbdare și va fi peste tot RMO. Presupun că tot azi va fi rezolvat de aeroporturile unde este așa o situație”.

TV8.md reamintește că pe 18 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noua abreviere a Aeroportului Chișinău - RMO. Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a subliniat că schimbarea abrevierii Aeroportului Chișinău nu necesită anumite costuri.

Totodată, ministrul a declarat că modificarea a fost posibilă după o procedură lungă de aproape un an și că obiectivul acesteia e să scăpăm de moștenirea sovietică KIV.

„Obiectivul de bază a fost să scăpăm de moștenirea Kishinev. Am căutat toate soluțiile posibile și mulțumesc internauților care au propus multe alte denumiri, ce ar fi fost mai potrivite, dar care, din păcate, erau ocupate, pentru că nu poți da o altă abreviatură pe care o deține alt aeroport de pe glob. RMO e de la Republica Moldova, cred că foarte repede ne vom obișnui cu noua abreviatură care reprezintă denumirea țării noastre”, a declarat Andrei Spînu.

Recent, în cadrul emisiunii „Freedom” de la TV8, Andrei Spînu a menționat că aeroportul are nevoie de investiții costisitoare, dar nu s-a pus niciodată problema ca aeroportul să nu rămână în proprietatea statului. Potrivit ministrului Infrastructurii, terminalul de la Aeroportul de la Chișinău are nevoie de cele mai mari investiții. Sunt necesari bani inclusiv pentru construirea unor parcări noi, iar în prezent se fac eforturi pentru identificarea unui partener interesat să facă investițiile necesare la aeroport. 

La începutul lunii decembrie 2023, Andrei Spînu a declarat la „Cutia Neagră” de la TV8, că toate spațiile de pe teritoriul Aeroportului de la Chișinău vor fi scoase la licitație, iar până în primăvara anului 2024, contractele cu toate companiile subordonate penalului fugar Ilan Șor, care operează pe teritoriul aeroportului, vor fi reziliate.

Aeroportul de la Chișinău a revenit în proprietatea statului la sfârșitul lunii martie 2023, după zece ani în care a fost afacere privată. Asta după ce Curtea de Apel Chișinău a decis pe 23 noiembrie 2022 rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului și întoarcerea acestuia în proprietatea statului. 

În 2023, numărul de pasageri pe Aeroportul Internațional Chișinău a crescut cu 23%. Mai exact, 2.838.073 de pasageri au ales să călătorească cu avionul anul trecut, cu 529.358 mai mulți decât în 2022.

21 decembrie 2025, ora 19:15

După ce în acest an numărul beneficiarilor de compensații a scăzut, statul are scopul de a reduce dependența populației de ajutoare temporare, orientându-se spre măsuri care să aducă venituri mai stabile. Declarații în acest sens au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Oficiala a mai precizat că o soluție ar fi și crearea a noi locuri de muncă, pentru a rupe dependența financiară de alocații. 

„Începând cu anul viitor ne concentrăm să implementăm măsurile care să ducă la creșterea economică. Bugetul de stat are acest scop, ca să rupem acest cerc al dependenței financiare a familiilor de prestații și alocații temporare ca să acoperim anumite situații, dar să oferim un venit stabil populației ca să acopere aceste facturi”, a explicat ministra Muncii. 

Natalia Plugaru a comentat și percepția potrivit căreia reducerea ajutorului de la stat ar fi survenit imediat după alegerile parlamentare, după ce PAS și-a consolidat majoritatea în noul Legislativ.

„Eu aș vrea să zic că compensațiile nu s-au terminat, pentru că noi oferim compensații la căldură, sunt mai puține, pentru că am încercat să oferim persoanelor vulnerabile, practic 600.000 de gospodării beneficiază de aceste compensații. Noi am votat recent creșterea salariului minim, pensiile, compensația nu este singura măsură, ea acoperă doar pe o perioadă de timp”.

Ministra a explicat că măsura a fost gândită din start ca una temporară și era finanțată din fonduri externe:

„Compensațiile care au fost la energie electrică, care se făceau automat în factură, vreau să amintesc că ele au început în februarie, cu anunțarea faptului că ele vor fi pe perioada unui an, pentru că fondurile pentru compensații au venit de la Uniunea Europeană, deci sunt fonduri care au fost acordate de către partenerii și donatorii noștri cu o perioadă fixă de un an, ca să ofere și previzibilitate familiilor ca să înțeleagă că aceasta că e o măsură pe termen scurt, ca o măsură temporară”.

TV8.md amintește că anterior, ministra Muncii și Protecției Sociale a anunțat într-o conferință de presă că anul viitor nu vom mai primi compensații pentru lumină. Statul se va concentra exclusiv pe sprijinirea costurilor pentru încălzire, iar ajutorul va fi acordat în special familiilor vulnerabile. 

În luna noiembrie, aproape fiecare a patra gospodărie înscrisă pe platforma compensatii.gov.md nu va primi ajutor la contor în luna noiembrie. Din totalul de peste 783.000 de înregistrări, doar 605.000 au fost declarate eligibile. Beneficiarii își pot verifica statutul în cabinetul personal, unde este afișată și suma alocată, cuprinsă între 500 și 1.000 de lei pe lună.

Menționăm că sprijinul pentru plata facturilor la căldură este acordat în formă monetară - pe card sau la poștă. Sistemul informațional „Vulnerabilitatea Energetică” stabilește automat cine are dreptul la compensații și cât va primi, în funcție de veniturile membrilor gospodăriei, numărul de persoane, statutul acestora și tipul sursei principale de încălzire.

Nu sunt eligibile pentru compensații gospodăriile în care valoarea totală a imobilelor deținute depășește 2,5 milioane de lei, veniturile din dividende pentru anul 2024 sunt mai mari de 300.000 de lei, membrii au locuit în țară mai puțin de trei luni în ultimele opt luni sau au consumat în sezonul precedent, în medie, peste 450 m³ de gaze naturale pe lună.

Persoanele care nu s-au înregistrat pe platforma compensatii.gov.md până pe 28 noiembrie pot depune în continuare cererea, însă compensațiile vor fi acordate începând cu luna următoare. În cazul în care cererea este depusă după data de 25 a lunii, compensațiile vor fi oferite din luna următoare.

Anul trecut, aproximativ 760.000 de familii, adică peste 1,4 milioane de cetățeni, au primit compensații pentru perioada rece a anului.