Timp de patru zile, circa 65 de mii de locuințe și peste 120 de mii de persoane au fost recenzate în cadrul Recensământului. Potrivit directorului Biroului Național de Statistică, majoritatea cetățenilor sunt receptivi, chiar dacă în spațiul public au apărut mai multe nemulțumiri privind formularea întrebărilor din chestionar. Totuși, șeful de la BNS dă asigurări că procesul a fost supus mai multor consultări și s-a ajuns la concluzia că întrebările sunt vitale pentru o numărătoare calitativă.
„Au fost organizate o serie de mese rotunde, discuții multiple. Au fost lansate și consultări în mod formal. În rezultatul acestor consultări, a fost elaborat chestionarul de recensământ, care a fost testat în cadrul recensământului de probă din august-septembrie, anul trecut. În rezultatul acestui exercițiu de probă, a fost definitivat chestionarul, iarăși consultat public, el a fost rezultatul unor consultări de peste un an cu toți cei interesați”,zice directorul BNS, Oleg Cara.
Precizările au venit în contextul în care, în aceste zile, în spațiul public, au apărut mai multe critici privind unele întrebări din chestionare, inclusiv cea la care oamenii trebuie să spună unde s-au aflat între șapte și opt aprilie curent.
„Un moment de referință, un moment critic al recensământului este expres menționat în lege. El a fost prezent în chestionarele din recensămintele precedente și el este prezent în toate chestionarele de recensământ din orice țară, deoarece se referă la un anume punct în timp, la momentul de referință la care se colectează datele”,a spus directorul BNS, Oleg Cara.
Recensământul a provocat discuții azi și la ședința Legislativului, în cadrul audierilor Centrului Național pentru Protecția datelor cu caracter personal. Deputații din opoziție cred că întrebările din chestionar încalcă normele legale.
„În mare parte, aceasta ar trebui să fie o procedură statistică și, în principiu, nu ar trebui să includă date cu caracter personal. La final ar trebui să aflăm câți oameni avem, cum se identifică din punct de vedere etnic, ce studii au, ce le aparține și așa mai departe”, a declarat deputatul BCS, Constantin Starîș.
„Cât de mult am dreptul să dau informații despre persoanele înscrise în casa în care eu locuiesc și nu credeți că asta e o încălcare a legii?”,zice deputata BCS, Diana Caraman
„Recensământul este un exercițiu legal, se face în toate țările lumii. Este o țară acolo, tare o iubesc unii, acolo FSB-ul face recensământul, aici nu e, scuzați, vă rog, SRL „Racheta”, aici e stat, vine reprezentantul statului”,a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu
„ - Cel mai important este că pentru acest recensământ al populației, dacă nu azi, atunci mâine va trebui să vă cereți scuze.
- Ce-a fost asta...?
Idee n-am... Ducă-se pe pustii...”, deputată BCS, Diana Caraman
Potrivit șefului BNS, datele din chestionare sunt stocate pe servere și păstrate în siguranță. Acestea nu pot fi dezvăluite niciunei persoane fizice sau juridice și vor fi publicate doar sub formă generalizată pe diverse caracteristici ale populației. Amintim că pe opt aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până la șapte iulie, circa patru mii de recenzori urmează să intre din casă în casă, pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei. Pentru prima data în istoria recensământului din țara noastră, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru procesa datele.