12 aprilie 2024, ora 17:55

Violeta Botezatu a impresionat cu vocea sa de aur la un concurs de talente din România. Moldoveanca ne-a spus, în cadrul emisiunii „Iubește Viața”, că nu s-a așteptat la asemenea reacții și că succesul de la București a marcat parcursul său în plan muzical, bucurându-se acum de mai multe oferte de colaborare.

„A fost un moment de excepție, care m-a lăsat cu multe amintiri frumoase. Juriul a reacționat într-o manieră probabil pentru mine un pic neașteptată. Aveam doar emoțiile de a cânta bine, dar nu m-am așteptat la o astfel de reacție”, a spus soprana.

Violeta Botezatu a povestit și cum și-a început cariera muzicală:

„Italia a fost țara care a reușit să mă facă și pe mine ca fire să mă deschid, să am mai mult curaj în calitățile mele, abilitățile nu doar muzicale, dar și vocale. Acolo am mers la Conservatorul din Veneția mult mai târziu decât au făcut alții. Cariera mea în domeniul vocal a pornit cumva dintr-o necesitate. Am mers în Italia în calitate de pianistă, aici (Moldova) absolvisem liceul la cobză. În urma unor audiții, am fost selectată să reprezint o importantă asociație muzicală din Italia, cu care făceam diverse concerte și acolo după aceste experiențe frumoase, nu mă puteam limita la pian, voiam mai mult, așa că am rămas în Veneția. M-am îndrăgostit de muzica lor, pasiunea lor pentru operă. 

Am început cu acordeonul de micuță și în Italia mi-a prins bine, acompaniam cântăreții venețieni. Până la urmă, am fost acea femeie acceptată să cânte pe gondolele venețiene și în scurt timp deja eram prima doamnă care cânta folclor venețian pe gondole, după care am zis că voiam ceva mai mult, mai important poate, mai complex și atunci am mers la Conservator. Acolo am reușit să cunosc multă lume interesantă”.

Pandemia a adus-o pe Violeta Botezatu acasă, oferindu-i oportunitatea să se bucure de timpul petrecut alături de familie și să se concentreze pe viața de mămică:

„A fost un moment prielnic de a mă relaxa un pic, de a mă liniști, pentru că aveam foarte mult de lucru și era momentul să vin acasă, să stau cu familia. În plus, în 2020 am devenit mămică și îmi doream alături de soț și copilul meu să simt aici toată dragostea oamenilor dragi.

Nu știi la ce revii, cum te vei descurca. Nu știi dacă-ți vei recăpăta cumva viața socială, să ai un confort sufletesc. Probabil ăsta e motivul pentru care multă lume nu revine acasă. Dar pentru mine a fost mai simplu. Perioada de pandemie, toată lumea liniștită, acasă, însărcinată, copil mic, familie și eu am savurat”.

Violeta Botezatu a primit Golden Buzz la „Românii au talent”. Soprana în vârstă de 40 de ani a cucerit juriul și publicul cu vocea sa și melodia interpretată pe scena de la București. Soprana a cântat melodia Mariei Lătărețu, „Lie Ciocârlie”. În prezent, Violeta este profesoară de cobză la Liceul „Ciprian Porumbescu” din Chișinău.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?