În satul Mălăiești, din raionul Orhei, pe cinci hectare de teren, Igor Ivanov are grijă de pomi ca de ochii din cap. Livada, una super-intensivă, este o investiție ce ar trebui să aducă un profit bun, la maturitate. A fost plantată acum trei ani, dar deja rodește, iar merele sunt doar pentru export, ajungând chiar în Arabia Saudită. Fiecare hectar a costat 50 de mii de euro. O parte din investiții, cum ar fi pentru irigare ori pentru tehnica agricolă, au fost subvenționate de stat. Cu toate acestea, agricultorul consideră că nu e nevoie să stai tot timpul cu mâna întinsă, în așteptarea ajutoarelor, dar să cauți noi oportunități de a dezvolta afacerea.
„Livada a fost înființată în 2021, cu portaltoiul M9 și soiul oculat este Gala. Clona. O suprafață de 5 hectare cu o distanță de 3,8 pe 0,7”.
Igor Ivanov este agricultor din a doua generație. Pentru el, pomicultura nu este doar o pasiune, ci și o afacere care-i asigură un trai decent, acasă. Ca multe alte începuturi, și al lui a fost marcat de lipsuri, dar faptul că a făcut studii în acest domeniu l-a ajutat să iasă repede din provocări.
„Dacă începem de la bun început al înființării acestei livezi un impediment a fost să am un material săditor calitativ și calitatea soiului. În urmă cu doi ani, până să plantez livada, am adus puieții”.
Livada de meri este una super-intensivă. Mai simplu spus, este o livadă unde densitatea pomilor este mare și cu un sistem antigrindină. Investițiile făcute la fiecare hectar au ajuns la 50 de mii de euro.
„În primul rând, statul m-a învățat. Am folosit cunoștințele oferite de stat. La înființare, am primit subvenții. La tehnică. În unele cazuri sunt prea mici, în alte cazuri vine târziu și te papă inflația. Dar nu poți zice că ți s-a întors spatele. Camera de comerț, de exemplu, ne ajută să ajungem pe alte piețe”.
Roada nu s-a lăsat mult așteptată. Chiar din primul an de la plantare, au fost culese primele tone de mere, care au luat imediat calea exportului.
„Nu e o problemă, dacă ai un produs calitativ, inofensiv. Nu este o problemă de a realiza producția, este o problemă dacă vrei să obții un preț supra așteptărilor. Poți chiar să faci și o marjă de profitabilitate. Totul este la export. Anul trecut, în România. Cu un am mai devreme, în Arabia Saudită, prin intermediari, desigur”.
De altfel, piața Uniunii Europene este cea mai atrăgătoare pentru fructele moldovenești.
„Ne-am lăsat de acele plantații vechi, cu acele soiuri vechi, destinate pentru piața Rusiei, după cele două embargouri producătorii au început să caute alte piețe. Iar acest lucru înseamnă tehnologii noi. Acum cinci ani, 95 la sută se ducea în Rusia, practic acum această balanță a ajuns la 40 la 60. - În favoarea Uniunii Europene, da? - Da, da. Se duc tratative să se exporte în India, Orientul Mijlociu. România tot, este un consumator destul de mare”.
Criza forței de muncă este o altă problemă, pe care este greu să o gestionezi.
„Dacă pentru întreținerea plantațiilor nu este problemă stringentă, la recoltare se simte lipsa forței de muncă, nu cea calificată doar, dar și necalificată. Dacă la măr e mai simplu, la cireșe și la prun e dezastru. Eu am reușit, dar am avut colegi care nu au putut. Nu că era roada rea, dar lipsa forței de muncă”.
O regulă de aur de care se ține pomicultorul este să nu aștepți ajutor de la stat, dar să fii tot timpul în căutarea unor oportunități noi pentru dezvoltarea afacerii.
„Faptul că ne ocupăm de acest business imprimă și din partea noastră un efort. E nevoie de un tandem, E greu să ajungi pe o piață nouă. Legislația trebuie acordată. Mai e un impediment ce ține de utilizarea preparatelor de uz fitosanitar”.
Iar ca să fii văzut și căutat, locul tău nu este doar în câmp.
„În zilele noastre, profesia de agricultor nu se răsfrânge că trebuie să stea numai în câmp. Ai stat în câmp, piața nu te găsește. Te poate găsi la expoziții, la Camera de Comerț, în comunicare cu exportatorii și altele. Faptul că ai un produs bun, dar nu te știe nimeni, nu reușești. Dar piața necesită cantități. Nu poți să ajungi singur, pe o piață UE, dacă ai 15 tone. Trebuie să te asociezi, dar să ai grijă că produsul este omogen și la fel de calitativ”.
Pe lângă această livadă, pomicultorul mai crește piersici, pruni și cireși. Din discuția cu el, am dedus formula perfectă pentru o afacere de succes în domeniul agriculturii. E nevoie de un tandem perfect între câteva elemente: soiul pomilor, să ai o piață de desfacere, să deții toate certificatele pentru producție, să deții studii în domeniu și, desigur, să ai suficienți bani.
Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan