14 aprilie 2024, ora 21:00

Fostul șef al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Oleg Tofilat, a venit cu noi explicații privind motivele demisiei de la cârma CFM. Tofilat a enumerat și explicat cele trei motive care au stat la baza deciziei, printre care divergențele avute cu guvernarea, problemele ce se referă la administrarea corporativă la întreprinderile de stat și activitatea organelor de anchetă și control. Totodată, acesta a menționat că sectorul feroviar din R. Moldova „va fi într-o situație foarte grea încă 10 - 15 ani”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

„Eu am enumerat anterior trei argumente ale plecării mele din funcție. Atunci am scris că am avem divergențe foarte mari cu guvernarea, nu mă refer la un ministru sau prim-ministru. Aici am în vedere în general guvernarea, Parlamentul, planificarea pe termen lung privind ce vrem noi de la sectorul feroviar. Reiterez, nu mă refer la ÎS CFM. Dacă guvernarea consideră, dar așa și consideră, că CFM e o întreprindere și trebuie să se descurce cu resursele unei întreprinderi atunci eu spun: mă scuzați, dar găsiți alt director. Consider că este o tâmpenie. O să-mi permit să fiu mai arogant și mai direct. 

Dacă urmărim ce se întâmplă în România, doar operatorul de infrastructură feroviară CFR are anual 2 miliarde de roni de subvenții operaționale de la buget. Dacă noi am primi măcar 2 % din ceea ce este în România, CFM nu ar fi avut zare de problemă. Fără de alocări bugetare pentru întreținerea infrastructurii - sectorul acesta nu are șanse”, consideră Tofilat.

A doua și a treia mare divergență, potrivit fostului șef CFM, se referă la guvernanța corporativă la întreprinderile de stat și activitatea organelor de anchetă și control.

„Cadrul normativ actual privind achizițiile, locațiunea, vânzarea activelor neutilizate, casarea activelor - este criminal. Modul în care este aplicat de către funcționari permite funcționarea normală a lucrurilor.

Deci, primul motiv este viziunea asupra sectorului, a doilea motiv - viziunea asupra guvernanței corporative, iar trei este activitatea organelor de anchetă și control, care nu pur și simplu sabotează, ei se ocupă de diversie în privința întreprinderilor de stat”, susține fostul șef CFM.

Totodată, Tofilat a precizat că demisia și-a prezentat-o din motiv că „instrumentele corporative nu erau suficiente pentru a gestiona situația”.

„Nu pot spune colectivului operațional că avem o situația foarte tristă - fiindcă a scăzut cererea de mărfuri - chiar a scăzut radical începând cu noiembrie anul trecut. Deci nu poți spune oamenilor că în următoarele trei luni perspectivele noastre sunt triste deoarece veniturilor for fi cam la jumătate din cheltuieli. De aceea eu nu știu când o să putem achita salariile”, a menționat fostul șef CFM.

Astfel, acesta mai spune că atunci când „nu ajung mijloace circulante” primul lucru pentru rezolvarea situației este creditarea bancară. Totodată, aceasta a menționat că datoria față de sistemul bancar din Moldova în perioada exercitării funcției sale a scăzut cu aproximativ 100 de milioane.

„Eram în discuții avansate cu unele bănci comerciale privind creditarea, dar deoarece prin oraș au pornit zvonuri alimentate de unii exponenți de la conducerea țări, băncile au propus amânarea. Zvonurile erau precum că la CFM va fi un nou director și că va fi o doamnă. (...) Știam și numele, dar nu-l dau. Eu n-am văzut probe concludente, erau doar zvonuri”, a spus Tofilat.

Acesta a dat de înțeles că și-a arătat de mai multe ori „îngrijorările referitor la situația la întreprindere”.

„Eu mi-am manifestat explicit îngrijorările referitor la situația la întreprindere. Era absolut clar că administratorul CFM cu ministrul responsabil de politici în ramură și probabil cu ministrul responsabil de alocarea de resurse în țară, fie cel de finanțe sau chiar premierul, să aibă o discuție explicită despre care sunt problemele și rezolvarea acestora. 

Consider că dacă se formula ceva de tipul că „Guvernul își asumă obligațiunea de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare cu circa 200 de milioane (exemplu) începând cu 2026”, CFM urma să discute cu băncile, se ia credit, se acopereau deficiențele curente și se avansa”, susține Tofilat.

Mai mult, fostul șef al CFM susține că sectorial feroviar din Moldova va fi într-o „situație de suspans încă 10 - 15 ani”. 

„Să nu ne facem iluzii. Este o situația foarte grea și abordarea dogmatică care persistă la mai mulți conducători ai statului este absolut contraindicată. O altă problemă este segmentarea CFM”, a mai spus Tofilat.

Demisia șefului CFM a venit pe fundalul problemelor de salarizare a angajaților de la CFM. Pe 10 ianuarie, în cadrul emisiunii „Alternativa” de la TV8, Oleg Tofilat declara că problema salariilor ar putea fi soluționată odată cu reluarea livrărilor de marfă pe cale feroviară. Potrivit șefului CFM, cele două aspecte sunt interdependente, iar în prezent, se caută soluții pentru ca feroviarii să nu își mai primească lefurile cu întârziere. 

Tofilat susținea că problema întârzierii salariilor angajaților CFM s-a acutizat anume din cauza scăderii volumelor de transport, dar nu este adevărat că feroviarii nu și-au ridicat salariile de trei luni.

Anterior, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că problema restanțelor salariale pentru angajații de la Calea Ferată se va rezolva după luna februarie, atunci când fluxurile de marfă pe cale feroviară vor spori. În 2020 și 2021, compania a fost în pragul falimentului din cauza unor probleme financiare, iar angajații nu au primit salarii timp de șase luni. În total, compania are aproximativ 6 mii de angajați.

Oleg Tofilat a ocupat funcția de director general al CFM din mai 2021.

În anul 2023, pierderile companiei au fost de peste 147 de milioane de lei. Situația s-a înrăutățit în noiembrie 2023, atunci când s-a deschis portul din Odesa, iar cererea de tranzit a cerealelor a dispărut. Totodată, a fost închis combinatul Metalurgic de la Galați, care asigura circa 20% din venituri, datorită tranzitului mineritului de fier. Oleg Tofilat a ocupat funcția de director general al CFM din mai 2021.

Din 12 februarie, interimatul funcției este ocupat de Serghei Tomșa, fost vicedirector general al CFM.

25 noiembrie 2024, ora 18:00

Alegerile prezidențiale din România au adus un rezultat surprinzător: Călin Georgescu, candidat cu orientări pro-Putin și discurs naționalist-extremist, a obținut peste 22% din voturi în primul tur, devansând așteptările. Profesorul român, Radu Vancu, a analizat cauzele acestui rezultat, identificând mai multe probleme: răspândirea globală a extremismului, lipsa de reacție a instituțiilor românești față de propaganda rusă și rolul rețelelor sociale, precum TikTok, în mobilizarea alegătorilor.

Vancu subliniază că acest rezultat evidențiază o criză profundă în educație, politici publice și în încrederea oamenilor în proiectul european. Pe de altă parte, el avertizează că aceste alegeri reprezintă un punct critic pentru direcția țării: un drum spre Rusia sau spre Europa.

„Convingerea mea, atât cât se poate intui acum, este că nu putem vorbi despre o cauză unică, ci de un cumul de cauze care s-au aliniat cumva pentru furtuna perfectă care l-a avantajat într-adevăr pe acest candidat venit aparent din neant, Călin Georgescu”, a declarat Vancu, pentru edupedu.ro.

1. Resurgența globală a extremismelor

Vancu subliniază că tendința de creștere a fascismului și a extremismului la nivel global a influențat și România. Fenomene similare sunt observate în alte țări, iar această radicalizare generalizată a favorizat apariția unor candidați ca Georgescu.

2. Vulnerabilitatea României în fața războiului hibrid

Profesorul atrage atenția asupra efectelor războiului informațional purtat de Rusia împotriva Occidentului. România, spune el, „nu a înțeles că se află în prima linie a acestui conflict” și a fost „penetrată ușor” de propaganda rusă.

„Republica Moldova s-a dovedit mai stăpână, mai în control pe aceste mijloace ale războiului hibrid, decât România. Ar trebui să învățăm de la ei cum se face asta și să învățăm cât mai rapid. Serviciile noastre de informații au eșuat lamentabil”, a explicat Vancu.

3. Eșecul serviciilor de informații și al liderilor politici

Serviciile de informații românești au eșuat în prevenirea răspândirii discursurilor extremiste, iar cinismul clasei politice a alimentat neîncrederea publicului. Vancu critică dur politica internă și implicarea lui Klaus Iohannis, menționând că alianțele anti-democratice dintre PSD și PNL au alimentat votul anti-sistem.

De aceeași părere este și sociologul Gelu Duminică care critică liderii politici pentru îndepărtarea de nevoile cetățenilor:

„Nu poporul „e de vină”, ci liderii care și-au bătut joc de el. De mult prea mulți ani, „partidele democratice” s-au îndepărtat de agenda cetățeanului simplu care s-a simțit din ce în ce mai abandonat. Zilele trecute atrăgeam atenția asupra discursului strident pe care susținătorii îl foloseau pentru a-i pune în cea mai bună imagine (chipurile) pe ai lor candidați. Am atras atenția că acest ton, dublat de imaginea de 2 lei a politicianului român, nu ajută cu nimic, ba chiar din contra. Și că îndepărtează parte din electorat. 

Ascensiunea domnului Georgescu nu e întâmplătoare: În lipsa unor „politicieni” care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută „salvatori”. Lehamitea față de clasa politică actuală e foarte mare și modul ăsta agresiv de a face politică nu (mai) ajută pe nimeni. Și nici marota „X e singura soluție”, pentru că oamenii vor găsi o alta. Care nu e X”, explică sociologul.

4. Influența nocivă a TikTok-ului

Radu Vancu atrage atenția asupra modului în care TikTok, pe care îl numește „o armă, nu o rețea socială”, a fost utilizat pentru propagandă. Algoritmii platformei au permis răspândirea mesajelor extremiste fără a fi reglementați adecvat. Profesorul consideră că România trebuie să urmeze exemplul altor țări europene în reglementarea acestei platforme.

„Nu am încă date suficient de clare despre felul în care s-a votat de către utilizatorii TikTok. Dar intuitiv, atât cât pot să-mi dau seama, cred că mai vulnerabili decât tinerii au fost adulții, părinții, bunicii. O parte dintre noi, adulții, suntem mult mai responsabili decât tinerii pentru felul în care arată acest vot”.

5. Implicarea Bisericii Ortodoxe Române

Potrivit lui Vancu, preoții ar fi făcut propagandă directă pentru Călin Georgescu, fapt care, în opinia lui, reprezintă o problemă majoră. Acesta consideră că politizarea serviciului religios trebuie să fie combătută atât de Biserică, cât și de stat.

6. Lipsa sancționării discursurilor extremiste

Instituțiile abilitate să combată discursurile antisemite, legionare sau pro-Putin nu și-au făcut datoria, crede profesorul român. Astfel, retorica extremistă a lui Georgescu a rămas nesancționată, contribuind la succesul său electoral.

Radu Vancu subliniază rolul eșecului educației în aceste alegeri. „România needucată” este o realitate care se întinde pe decenii, afirmă el, iar lipsa predării gândirii critice și a istoriei reale a contribuit la vulnerabilitatea electoratului. „Oamenii votează antisemiți, legionali, anti-europeni, fără să știe ce au votat”, explică profesorul.

De asemenea, el consideră că deceniul în care Klaus Iohannis a condus sub sloganul „România Educată” a fost marcat de dispreț pentru educație. Subfinanțarea sistemului, tolerarea plagiatorilor și atacurile la adresa profesorilor au avut un impact negativ major. Lipsa unei educații solide a permis manipularea electoratului prin platforme ca TikTok și a alimentat ascensiunea discursurilor extremiste.

Rezultatul alegerilor prezidențiale reprezintă, în opinia lui Vancu, o alegere între două direcții: continuarea drumului european sau apropierea de Rusia. 

„De 35 de ani încoace nu am avut un vot mai important”, avertizează profesorul, subliniind riscul unei deplasări a României în sfera de influență a Moscovei.

Pericolul pentru Chișinău, dacă Georgescu va câștiga în România

Scenarii sumbre și pentru viitorul Moldovei dacă Călin Georgescu ajunge la putere în România. De această părere este președintele „WatchDog”, Valeriu Pașa, care avertizează că „Republica Moldova va pierde cel mai important susținător al său”.

Expertul a subliniat faptul că pentru a treia oară în decurs de o lună, „moldovenii care dețin și cetățenia României, i-au stricat sărbătoarea lui Vladimir Putin”. În viziunea lui Pașa, anume creșterea participării la vot în Republica Moldova a cetățenilor români a asigurat accederea candidatei USR, Elena Lasconi, în turul II al alegerilor prezidențiale din România.

Președintele „WatchDog” consideră că victoria lui Georgescu în turul II ar fi fost mult mai facilă dacă contracandidatul său era liderul PSD, Marcel Ciolacu. În situația actuală însă, candidata USR are „șanse bune să devină prima femeie președinte a României”, fiind un politician moderat, neasociat cu corupția.

Ascensiunea lui Călin Georgescu la funcția de președinte a României ar avea implicații grave și pentru Republica Moldova. În viziunea expertului, candidatul independent este un putinist asumat, „gata să meargă la compromisuri cu Vladimir Putin, iar asta este un risc de securitate pentru Moldova”. Din această cauză, Georgescu nu doar că nu va ajuta Chișinăul în parcursul său european, ci de asemenea „va deturna România de pe calea europeană”.

TV8.md amintește că independentul Călin Georgescu, candidatul surpriză, după cum scrie presa română, are viziuni pro-ruse și se declară împotriva NATO. Chiar și Ria Novosti, când a reflectat alegerile din România, l-a numit pe Călin Georgescu susținător al unei alianțe cu Rusia. Potrivit datelor preliminare, în turul II al alegerilor prezidențiale, Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi. Candidata USR, actual primar în Câmpulung Muscel, județul Argeș, are viziuni pro- europene și pro NATO, iar în Republica Moldova s-a clasat pe primul loc.