15 aprilie 2024, ora 20:18

Pe final de actual an școlar, Ministerul Educației face planuri pentru următorul. Anul de studii 2024-2025 va începe în zi de duminică, adică exact pe 1 septembrie. Totuși, elevii vor reveni în bănci a doua zi, când vor începe lecțiile propriu-zis. Pe data de 1 septembrie vor avea loc doar evenimentele festive de deschidere a noului an de învățământ. 

Și ultimul sunet va fi în zi de weekend. Pentru că 31 mai, când se încheie tradițional anul de învățământ, va fi într-o sâmbătă, ceremonia ultimului sunet va fi organizată exact în aceeași zi, nu mai devreme.

Anunțurile au fost făcute de ministrul Educației, Dan Perciun, într-un live pe Facebook.

„Respectiv, vom avea aceste două zile de studiu, dar care în esență vor fi zile foarte scurte pentru că nu se desfășoară activități educaționale pe bune de obicei în zilele astea, dar ele vor fi pe deplin plătite”, a explicat ministrul Educației, Dan Perciun.

Menționăm că în anii precedenți, dacă 1 septembrie și 31 mai erau în zile de weekend, atunci anul de studii începea mai târziu, respectiv se încheia mai devreme. 

Dan Perciun a mai anunțat că în noul an de studii, elevii vor avea parte de patru vacanțe. Cea de toamnă va fi între 28 octombrie și 3 noiembrie. Vacanța de iarnă va dura două săptămâni - între 25 decembrie și 8 ianuarie. Vacanța de primăvară va începe în 3 martie și se va încheia în data de 9 martie, iar cea de Paște va fi din data de 19 aprilie până pe 28 aprilie. 

„Am vrut să evităm situația de anul trecut când elevii într-o săptămână două zile învață, trei sunt în vacanță sau o zi în vacanță, revin la școală, după care iarăși merg în vacanță. Nu credem că un asemenea model este bun nici pentru părinți, nici pentru procesul educațional în sine”, a spus Perciun. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?