Israel se pregătește de un atac masiv împotriva Iranului, ca răspuns la bombardamentele de săptămâna trecută, însă, tensiunile din Orient se adâncesc tot mai mult. Oficialii Iordaniei susțin că acest stat a fost „prins” la mijloc, în interceptarea rachetelor și vrea să evite orice conflict militar. Deși în ultimele zile, atenția a fost focusată pe atacul lansat de Iran, în Gaza, mor în continuare, zeci de oameni, refugiați. Cel puțin 13 persoane au fost ucise, inclusiv șapte copii, iar peste 25 de persoane au fost rănite după o lovitură care a vizat marți tabăra de refugiați Al-Maghazi din centrul Gazei, potrivit oficialilor spitalului Al-Aqsa Martyrs, conform CNN.

UPDATE O ripostă a Israelului după atacul fără precedent de la 13 aprilie al Iranului în Israel, în urma distrugerii Consulatului Iranului la Damasc, atribuit Israelului, este ”un număr de echilibristică”, avertizează generalul David Petraeus, un fost director al Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA), reacţionând faţă de îngrijorări internaţionale faţă de schimburi de replici între Israel şi Iran, relatează BFMTV.

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dezminţit miercuri orice ”acuzaţie” de foamete în Fâşia Gaza şi a reiterat ”dreptul” Israelului de a se ”proteja”, în cadrul unor întâlniri cu miniştrii de Externe britanic David Cameron şi german Annalena Baerbock, la Ierusalim, relatează AFP.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl atacă virulent pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe care-l consideră ”principalul vinovat” de atacul Iranului în Israel, relatează AFP.

UPDATE Şeful mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, va avea în acest sfârşit de săptămână o întrevedere cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în Turcia, a anunţat acestea din urmă miercuri, informează AFP.

UPDATE Iranul şi-a sărbătorit miercuri forţele armate cu parade cu ocazia Zilei Armatei Naţionale, pe fondul tensiunilor cu Israelul după ce Teheranul a atacat statul israelian sâmbătă noapte cu sute de rachete şi drone, informează EFE şi AFP. În toată ţara au avut loc defilări în capitalele de provincie şi la Teheran la care au participat trupe din forţele terestre, drone de diferite tipuri, tancuri şi rachete Fatah 360, Qader şi Qader cu rază scurtă şi medie de acţiune, printre altele. Prezent la tradiţionala defilare militară care s-a desfăşurat la o bază de la periferia Teheranului, preşedintele Iranului, Ebrahim Raisi, a lăudat încă o dată atacul de sâmbătă cu 300 de rachete şi drone împotriva Israelului, care s-a dorit a fi o răzbunare pentru bombardarea consulatului iranian din Damasc la 1 aprilie, atribuită Israelului.

UPDATE Statul Israel ar urma să primească suma de 60 de miliarde de dolari din partea SUA, pentru a face față agresiunilor militare. „Săptămâna aceasta, vom examina proiecte de lege separate", printre care cele permiţând "finanţarea aliatului nostru israelian" şi de a "sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii ruse", a menționat şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, potrivit AFP.

UPDATE Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat că analizează posibilitatea de a impune noi sancţiuni împotriva Iranului, după atacul acestuia asupra Israelului din weekend, transmite BBC. Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că se aşteaptă să ia măsuri "în zilele următoare", în timp ce şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că blocul comunitar lucrează în acest sens. Israelul şi-a îndemnat aliaţii să sancţioneze programul de rachete al Teheranului. Sancţiunile Naţiunilor Unite privind acest program au expirat în octombrie. Aceste sancţiuni au fost legate de un acord mai amplu de limitare a programului nuclear iranian. Cu toate acestea, o serie de ţări, inclusiv SUA, UE şi Regatul Unit, au menţinut sancţiunile şi au adăugat altele noi.

UPDATE Un comitet al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care a analizat o cerere a Autorităţii Palestiniene de a deveni membru cu drepturi depline al ONU "nu a fost în măsură să facă o recomandare unanimă" cu privire la îndeplinirea criteriilor, potrivit raportului comitetului consultat marţi de Reuters.

UPDATE La trei zile după atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului, tot mai mulți iranieni sunt îngrijorați de o escaladare a conflictului. Cu o economie deja precară și luptând să țină pasul cu costul ridicat al vieții, un război cu Israelul este ultimul lucru pe care și l-ar dori majoritatea iranienilor, relatează BBC.

UPDATE Mulți oameni se tem și de impactul pe care un război cu Israelul l-ar avea asupra economiei deja zdruncinate a Iranului. Astfel de temeri i-au făcut pe oameni să se aprovizioneze cu produse esențiale, cum ar fi alimente și combustibil. În fața benzinăriilor din Teheran s-au format cozi interminabile, iar supermarketurile au fost asaltate de clienți în ultimele zile, potrivit BBC. Cu rata oficială a inflației de puțin peste 40% și zeci de milioane de oameni care se luptă cu costul vieții, o confruntare militară cu Israelul este ultimul lucru pe care și l-ar dori majoritatea iranienilor.

Autorităţile ucrainene au emis, miercuri, o alertă aeriană la nivel național din cauza rachetelor de croazieră care amenință mai multe zone ale Ucrainei, la o zi după un important atac al forțelor Kievului asupra mai multor regiuni ruse, pe care armata ucraineană l-a declarat „cel mai masiv” atac de la începutul războiului. Ucraina a implementat întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni, în urma unui atac „masiv” cu rachete rusești, conform autorităților. Anunțul a fost făcut miercuri de operatorul rețelei naționale, informează Reuters. Între timp, forțele Moscovei susțin că au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, aflându-se la câțiva kilometri de Pokrovsk, unde se află singura mină de cărbune din Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Varșovia miercuri, a anunțat biroul premierului polonez. Între timp, furnizarea de arme și echipamente vitale pentru Ucraina riscă să devină o misiune tot mai dificilă pe măsură ce forțele politice pro-ruse câștigă teren în Europa Centrală. Kremlinul nu va renunța la obiectivul său de a distruge Ucraina pentru negocieri de pace, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului.

UPDATE Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

UPDATE Harta publicată de presa din Ucraina arată că traiectoria unei rachete trece peste nordul Republicii Moldova. Totodată, Ministerul Apărării de la Chișinău susține că nu a înregistrat un astfel de caz. „În contextul informațiilor apărute în mediul online privind posibila încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova, Ministerul Apărării informează că sistemele de supraveghere a spațiului aerian ale Armatei Naționale nu au înregistrat survolarea neautorizată a spațiului aerian al țării noastre. În urma precizărilor de rigoare efectuate cu țările vecine (România, Ucraina), s-a constatat că radarele din dotare nu au depistat aparate de zbor care să urmeze o astfel de traiectorie”.

UPDATE UE ia în considerare o interdicție treptată asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc şi noi restricții asupra aluminiului rusesc ca parte a următoarei sale runde de sancțiuni, relatează Bloomberg. UE a început redactarea celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, urmând ca pachetul de măsuri să fie aprobat la 24 februarie, la a treia aniversare a războiului total, potrivit Mediafax.

UPDATE Preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Roy Bauer, a subliniat că Kremlinul „nu şi-a atins niciunul dintre obiectivele strategice” în Ucraina, în timp ce „700.000 de ruşi au fost ucişi şi răniţi, iar întreaga populaţie rusă suferă povara războiului”. În acelaşi timp – a avertizat amiralul Bauer – ucrainenii se confruntă cu „tortura, violurile, răpirile de copii şi adulţi, o negare totală a identităţii lor, tabere de filtrare şi gropi comune”. „Lupta pentru libertate nu este un slogan pretenţios. Asta fac ei (ucrainenii – n.r.) în fiecare zi”, a comentat el. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are „repercusiuni globale”, iar NATO este „profund îngrijorată de rolul pe care China îl joacă în securitatea internaţională”, a adăugat amiralul Bauer, potrivit G4media.

UPDATE Rusia încearcă să slăbească democrațiile şi să submineze libertatea aliaților, cu sprijinul Chinei, Coreei de Nord şi Iranului, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează EFE, preluată de Agerpres. Fostul prim-ministru olandez a reamintit că, cu cinci luni şi jumătate înainte de următorul summit al liderilor aliați, care va avea loc în iunie la Haga, aceștia trebuie să continue să facă tot ce pot împreună „pentru a ne menține cetățenii în siguranță”. „Pentru a evita războiul, trebuie să ne pregătim pentru el. Este timpul să trecem la o mentalitate de război şi asta înseamnă că trebuie să ne facem apărarea şi mai puternică, cheltuind mai mult pe apărare, producând capacități de apărare mai multe şi mai bune”, a îndemnat el. Rutte a pledat, de asemenea, pentru mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a schimba traiectoria războiului”. „Toţi vrem (ca războiul) să se încheie, dar, mai presus de toate, vrem ca pacea să dureze”, a adăugat el.

UPDATE Distrugerea statului ucrainean, dizolvarea actualului guvern ucrainean, demilitarizarea Ucrainei și o interdicție permanentă privind aderarea viitoare a Ucrainei la NATO, sunt obiectivele cu care Rusia a declanșat războiul în Ucraina în februarie 2022 și nu va renunța la ele pentru negocieri de pace, scrie think thank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului în ultima evaluare a situației de pe front.

UPDATE Rusia a lansat peste 40 de rachete şi peste 70 de drone într-un nou atac masiv care a vizat sectorul energetic al Ucrainei, a anunţat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, informează AFP. „În plină iarnă, ținta rușilor rămâne neschimbată: sectorul nostru energetic. Printre ținte se numără infrastructurile de gaze şi instalațiile energetice care asigură o viaţă normală pentru populație”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.

UPDATE Avioanele de luptă ale armatei poloneze au fost ridicate de la sol miercuri, în timpul atacului ruşilor din Ucraina. Rușii au atacat mai multe regiuni ucrainene, inclusiv cele de la granița cu Polonia, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 80 de drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a doborât 58 în 11 regiuni, iar alte 21 au dispărut de pe radar. Resturile dronelor distruse au provocat daune în regiunile Sumî, Kiev, Jîtomîr, Harkov și Cerkasî. Mai multe case, blocuri, mașini și proprietăți civile au fost avariate, dar primele rapoarte nu indică răniți, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Președintele ucrainean a spus că a avut luni o "discuție detaliată" cu omologul său francez, referitoare în special la "sprijin pentru apărare" în războiul împotriva Rusiei, notează publicația franceză Le Point.

UPDATE Industria petrolieră arctică a Rusiei se confruntă cu perturbări majore din cauza sancţiunilor impuse de SUA asupra tancurilor petroliere şi a depozitelor sale, ceea ce a dus la blocarea stocurilor de ţiţei destinate cumpărătorilor din Asia, potrivit unor surse familiare cu logistica acestora, transmite Reuters citat de news.ro.

UPDATE Peste 8.000 de prizonieri ucraineni se află în captivitate, potrivit comunicărilor neoficiale, iar familiile lor devin ținte ale șantajului din partea agenților ruși. În schimbul unor tratamente mai favorabile sau chiar eliberarea deținuților, rușii cer diverse acte de sabotaj. Deși Rusia neagă faptele și acuză Ucraina de practici similare, reporterul BBC a stat de vorbă cu o ucraineancă despre presiunile și amenințările la care a fost supusă pentru a-și proteja soțul, prizonier de război, scrie Digi24.

UPDATE Cei doi soldaţi nord-coreeni capturați de Ucraina nu şi-au exprimat dorința de a cere azil în Coreea de Sud, a declarat luni agenţia de spionaj National Intelligence Service (NIS) din Seul, potrivit Kyiv Post. Dintre cei doi soldaţi RPDC capturaţi de Kiev, unul şi-a exprimat anterior dorinţa de a se întoarce în Coreea de Nord, în timp ce celălalt dorea să rămână în Ucraina, conform unor interviuri anterioare cu soldații, realizate în coreeană şi publicate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

UPDATE Germania a autorizat forțele armate să doboare drone neidentificate suspectate de spionaj asupra bazelor militare, facilităților industriale și altor infrastructuri critice, potrivit unor surse familiare cu planul, citate de Bloomberg. Noua modificare legislativă permite autorităților locale să solicite intervenția armatei dacă situația o impune. În prezent, legislația permite armatei să tragă doar asupra aeronavelor militare străine în condiții stricte, transmite Mediafax. Drone militare suspecte au fost observate în mai multe rânduri, inclusiv în noiembrie, când o dronă a fost detectată aproape de portavionul britanic Queen Elizabeth în portul Hamburg. În acel incident, armata germană a activat un perturbator de semnal HP-47 „Effektor”, după care drona a părăsit zona.

UPDATE Ucraina a recurs la întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică în șase regiuni din cauza atacului „masiv” cu rachete rusești, a anunțat miercuri operatorul rețelei naționale, potrivit Reuters. Ukrenergo a precizat că este vorba de regiunile Harkov, Sumî, Poltava, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Kirovohrad. Ministrul ucrainean al energiei, German Galușcenko, a confirmat pe rețelele de socializare că sunt în vigoare „măsuri preventive” care implică sistemul de distribuție de electricitate, potrivit HotNews.

UPDATE Războiul împotriva Ucrainei a dus la pierderea autorității Rusiei în întreaga lume. Moscova a încetat să mai fie un lider în spațiul post-sovietic, susține propagandistul rus Lev Vershinin, care amintește de slăbiciunile lui Putin.

UPDATE Trupele ruse care, își continuă înaintarea în estul Ucrainei, au preluat controlul asupra a două așezări din regiunea Doneţk, a anunțat marţi Ministerul rus al Apărării, informează Reuters.  

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski face, miercuri, o vizită la Varșovia, în urma a ceea ce Polonia a numit un progres în disputa istorică privind exhumările din timpul războiului, care a avut loc între aliați, a anunțat biroul prim-ministrului polonez, citat de Reuters.

UPDATE Germania este hotărâtă să furnizeze încă 60 de rachete ghidate Ucrainei în vederea consolidării capacităților acesteia de apărare antiaeriană în fața atacurilor forțelor ruse, informează miercuri DPA. Rachetele, în valoare de 60 de milioane de euro, vor fi livrate din stocurile forțelor armate germane (Bundeswehr). Ca urmare a situației dificile a Ucrainei, decizia a fost luată fără ca problema refinanțării să fie soluționată integral.

UPDATE Rusia a lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei, la primele ore ale zilei de miercuri, sirenele de raid aerian sunând în toate regiunile ţării. Primele explozii au fost raportate la Harkiv, în jurul orei 06:00. Armata ucraineană a transmis atunci că a detectat în regiune rachete de croazieră lansate de ruşi. În plus, Rusia a tras rachete balistice din regiunea Belgorod. Cu câteva ore înainte de activarea alertei de raid aerian şi de semnalarea primelor explozii pe teritoriul Ucrainei, Rusia a ridicat un grup de bombardiere strategice Tu-95MS de pe aerodromul Olenia din regiunea Murmansk. Ulterior, rachete ruseşti au fost detectate în regiunile Harkiv, Sumi, Herson, Mikolaiv și Kirovohrad. La ora 06:59, postul public Suspilne a transmis că apărarea antiaeriană a Ucrainei operează în apropiere de Cerkasi. Cu câteva minute înainte de notificarea respectivă, Forțele Aeriene Ucrainene au îndemnat populaţia din Cerkasi să se adăpostească, deoarece o rachetă de croazieră se îndreaptă în direcția oraşului, scrie Rador.