18 aprilie 2024, ora 13:38

Deputata fostului partid „Șor”, Marina Tauber, a inițiat procedurile juridice pentru anularea alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Potrivit unui document publicat de către aceasta pe pagina sa de Facebook, la Comisia Electorală Centrală (CEC) a fost depusă o cerere privind declararea nulității rezultatelor și stabilirea unei noi date pentru alegeri repetate.

„Legitimitatea întregului proces electoral a fost complet discreditată. Astfel, doar noi alegeri – cu participarea tuturor candidaților – vor corecta greșeala gravă făcută de această grupare politică care conduce temporar Republica Moldova. Nu ne punem mari speranțe în CEC, care, din punct de vedere politic, este complet subordonată PAS. Dar noi nu vom renunța și vom continua lupta noastră în toate instanțele naționale și internaționale”, a scris Marina Tauber în postarea sa.

Potrivit documentului, contestatarii au solicitat revocarea hotărârilor CEC ce au aprobat procesele verbale „privind centralizarea rezultatelor votării” la alegerile locale generale de anul trecut. Mai mult, semnatarii au solicitat organizarea alegerilor noi „nu mai târziu de luna noiembrie 2024”.

Printre contestatari se regăsesc: Marina Tauber, Andrei Cocieru, Panciuc Svetlana, Alexandr Panov, Elena Zibili și Reghina Apostolova, toți afiliați ai fostului partid „Șor”.

În luna martie curent, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională interdicția de a candida la alegeri a unor membri ai formațiunii Șor, scoasă în afara legii. Membrii CC au invocat faptul că legea contestată conține atât carențe procedurale cât și substanțiale.

Amintim că, pe 4 octombrie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care membrii organelor executive ale partidelor neconstituționale și persoanelor alese din partea acestor formațiuni li se interzice să participe la alegeri pentru o perioadă de cinci ani. 

Decizia deputaților a venit, după ce, pe 19 iunie 2023, ex-partidul „Șor”, condus de oligarhul Ilan Șor, a fost declarat neconstituțional.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.