23 aprilie 2024, ora 10:15

A cunoscut-o online, au legat o relație, după care a utilizat imagini în ipostaze intime pentru a o șantaja. Un tânăr din Telenești a fost condamnat la 13 ani închisoare după ce a exploatat sexual o adolescentă, pe care o cunoscuse pe Instagram, pe când era în Germania. Acesta urmează să achite și 200.000 de lei, prejudiciu moral.

Potrivit procurorilor PCCOCS, tânărul din Telenești a făcut cunoștință cu adolescenta din Moldova pe rețeaua de socializare Instagram, în timp ce era în Germania. Potrivit declarațiilor adolescentei, aceștia au comunicat online și în 2019, însă pentru scurt timp, așa cum părinții ei obiectaseră asupra relației lor. Totuși, după absolvirea gimnaziului și începerea studenției adolescentei, la finele lui 2021 aceștia au reluat comunicarea. Tânărul i-a făcut cadou un smartphone prin care și-a impus controlul asupra comunicărilor și conturilor ei.

Atunci, tânăra avea vârsta de 16 ani, iar tânărul de 20 ani a convins-o să-i trimită filmulețe cu caracter nud, pe rețelele de socializare. Ulterior, acesta a revenit din Germania și a înregistrat (fără ca adolescenta să fie de acord) filmulețe în care aceștia întrețineau relații sexuale. Inculpatul a amenințând-o cu publicarea lor pe internet și trimiterea către rude și alte persoane apropiate ei, dacă refuză să întrețină relații sexuale ori va încerca să-l denunțe. 

În iarna anului 2023, adolescenta a hotărât să pună punct relației, așa  cum tânărul era violent (amenințând-o și cu arma de foc). Atunci inculpatul a reacționat prin trimiterea către părinții, cumetrii, vecinii adolescentei, mai multe fotografii cu conținut pornografic.

La primirea fișierelor, părinții adolescentei s-au deplasat la locul ei de trai și de studii, unde au discutat, după care au anunțat autoritățile. Este de menționat că anterior, mama adolescentei îi observa stările emoționale și a discutat cu tânărul, însă ambii au declarat că ar avea sentimente reciproce.

Astăzi, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a obținut în instanța de judecată condamnarea la 13 ani închisoare și achitarea a 200.000 lei prejudiciu moral de a tânărului. Acesta rămâne în arest preventiv, aplicat în luna mai 2023 la solicitarea procurorilor PCCOCS. Suplimentar prejudiciului moral de 200.000 lei, la solicitarea procurorilor, Judecătoria Orhei, sediul Telenești, a dispus și achitarea de către inculpat a 15.000 lei în calitate de prejudiciu material.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?