24 aprilie 2024, ora 20:35

Reprezentanții blocului politic „Împreună” fac apel la autorități pentru a cerceta penal grupul fugarului Ilan Șor. Aceștia spun că forțele pro-ruse sunt din ce în ce mai periculoase pentru ordinea publică din țară. Pe de altă parte, deși până în prezent Șor nu a comentat perchezițiile de acum două zile de la aeroport, avocații acestuia susțin că oamenii au fost supuși unei injustiții, nefiind respectat principiul prezumției nevinovăției.

„Eu, personal, consider că acest grup este capabil de insurecție, acțiuni dușmănoase împotriva ordinii constituționale, luând în considerație rețelele largi pe care le controlează și legătura puternică cu FSB-ul. Pentru că aceste caracteristici nu sunt permise de lege, partidele afiliate grupului Șor pot fi calificate drept dăunătoare ordinii publice și trebuie să fie persecutate conform codului penal grupul Șor este un fel de grup Wagner”, a declarat președintele CUB, Igor Munteanu.

„Este clar că după evenimentul de la Moscova, activitatea grupului Șor va fi continuată în forță și va avea mai multe fațete. Partea bună a acestui congres, așa-numit congres al blocului Pobeda sau Beda, care a fost anunțat oficial, cu mare fast, este că am văzut toate fațetele și toate fețele grupului Șor în Republica Moldova, deși aici trebuie să punem un apostrof, probabil nu toate, mai sunt pioni politici care se dau inclusiv pro-europeni”, a menționat președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

Astăzi și premierul Dorin Recean a comentat acțiunile de la aeroport, îndemnând instituțiile statului să fie vigilente.

„Am văzut că mai multă lume nu lua în serios problema amenințărilor hibride și iată că zilele trecute am văzut cum grupul criminal Șor utilizează deja bătrânii. Asta-i foarte cinic, să utilizezi bătrânii în calitate de transportatori de bani în numerar solicit, în continuare instituțiile să fie vigilente, pentru că astfel de tentative vor continua”, a vorbit prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.

Până în prezent, fugarul llan Șor nu a comentat perchezițiile de acum două zile de la aeroport. Astăzi, însă, avocații acestuia, într-o conferință de presă, au acuzat autoritățile că au încălcat principiul prezumției nevinovăției atunci când au făcut publice detaliile perchezițiilor. 

„Au adoptat și sentințe judecătorești au învinuit atât partidele din opoziție cât și persoanele fizice implicate în comitere și deja au și condamnat acele persoane. Avocații atrag atenția instituțiilor de stat că nimeni nu are dreptul să divulge aceste informații, să învinuiască altă persoană decât în baza unei hotărâri irevocabile a instanțelor judecătorești”, a spus avocatul, Aureliu Colenco.

Amintim că în seara zilei de luni, pe aeroportul din Chișinău, mai multe persoane care au venit din Federația Rusă au fost percheziționate. În urma acestora, oamenii legii au ridicat circa 20 de milioane de lei. Acțiunile au avut loc într-un dosar pornit pentru contrabandă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat. Potrivit oamenilor legii, de la domiciliile unor persoane implicate în schemă au mai fost ridicați 58 de mii de dolari. Nu este prima dată când procurorii și poliția anunță că Ilan Șor folosește curieri care fac naveta în Rusia ca să aducă bani pentru finanțarea acțiunilor de destabilizare a situației din țara noastră. Există mai multe dosare pornite pentru finanțarea ilegală a partidelor de către un grup criminal organizat care sunt încă la etapa de urmările penală. Ilan Șor a recunoscut, în repetate rânduri, că trimite bani în Republica Moldova, dar susține că aceștia sunt folosiți exclusiv în scopuri nobile. 

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.