26 aprilie 2024, ora 14:59

Ancheta în dosarul „Mioara”, în care statul a fost păgubit de cca 80 de milioane de lei, prin intermediul societății pe acțiuni din Bălți, continuă peste Prut. Ofițerii CNA au participat la o operațiune comună cu organele de drept din România. În urma mai multor percheziții au fost ridicate probe concludente pentru urmărirea penală și sechestrate bunuri în valoare de circa 1,5 milioane de euro.

Operațiune comună a ofițerilor CNA și ofițerilor din România a fost desfășurată din dosarul de spălare de bani, rezultat dintr-o însușire istorică a 75,11% din patrimoniul Republicii Moldova, deținut în cadrul societății pe acțiuni „Mioara” din municipiului Bălți.

Polițiștii și procurorii D.I.I.C.O.T., asistați de către ofițerii CNA, au efectuat o serie de acțiuni de urmărire penală în mai multe orașe din România. În rezultat, au fost efectuate percheziții la domiciliile învinuiților, ridicate probe concludente pentru urmărirea penală și sechestrate bunuri în valoare de circa 1,5 milioane de euro. Printre bunuri indisponibilizate se numără conturi bancare și bunuri imobile, aflate în jurisdicția României.

Amintim că pe 23 februarie 2024, ofițerii CNA au desfășurat zece percheziții în cauză penală, privind spălarea de bani, rezultată dintr-o însușire istorică a 75,11% din patrimoniul Republicii Moldova deținut în cadrul societății pe acțiuni „Mioara” din municipiul Bălți. O persoană din grupul implicat în schema de spălare de bani a fost reținută.

Potrivit CNA, statul deținea 75,11% din acțiunile societății pe acțiuni „Mioara”, constituit dintr-un complex de construcții de producere și un teren de 8 ha amplasate în municipiul Bălți. Ulterior, un grup de persoane cu diverse funcții în cadrul acestei entități ar fi organizat însușirea acestui pachet de acțiuni, după care au efectuat tranzacții încrucișate și au încheiat împrumuturi păguboase.

Deși faptele de însușire a proprietății statului Republicii Moldova au fost constatate prin decizie definitivă și irevocabilă a CSJ în anul 2016, grupul de persoane a intrat în proprietatea bunurilor imobile, o parte din care au fost înstrăinate în schimbul a cca 80 de milioane lei, de care urma să beneficieze statul. 

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.