29 aprilie 2024, ora 10:57

Au trecut șapte luni de la moartea lui Evghenii Prigojin, iar în toată această perioadă, miile de oameni înarmați din gruparea Wagner s-au împărțit în cel puțin patru grupuri, spun doi oficiali americani, citați de Politico. Kremlinul încearcă să-i aducă sub controlul său, ținând ochii deschiși pe Ucraina, continentul african și nu numai.

Amestecând luptătorii lui Wagner cu alți mercenari „loiali” lui Putin, guvernul rus speră să prevină repetarea evenimentelor de anul trecut, când Wagner s-a întors împotriva lui Putin și a Ministerului Apărării, scrie HotNews.

„Parțial, scopul restructurării este de a asigura un control mai mare asupra grupării în ansamblu”, a declarat unul dintre oficialii americani pentru Politico.

Noile armate private sunt deja desfășurate în întreaga lume în misiuni speciale, inclusiv în Ucraina și Africa, unde se așteaptă să joace un rol destabilizator similar celui jucat sub Prigojin, mai spun cele două surse ale Politico.

Grupările paramilitare au forțat deja administrația Biden să retragă trupele din Niger și Ciad - evenimente interpretate ca un regres major în lupta împotriva terorismului. În același timp, ele reprezintă un nou obstacol pentru politica SUA în Republica Centrafricană, Mali, Burkina Faso, Libia și alte națiuni africane.

Unul dintre cele patru grupuri în care s-a împărțit Wagner se antrenează alături de Garda Națională Rusă. Acest grup a fost deja transferat în Ucraina și numără pierderi semnificative. Alte două grupuri operează sub controlul Ministerului Apărării și al serviciilor de informații ale Moscovei. Al patrulea grup, cunoscut sub numele de Africa Corp, încearcă să obțină controlul în unele capitale africane, au spus cei doi oficiali.

Se știu puține despre divizarea în noile grupări și rămâne neclar câți membri provin din Wagner lui Prigojin și câți sunt „plantați” de Putin. De asemenea, nu este clar în ce măsură fiul lui Prigojin, care a preluat inițial controlul a mii de mercenari Wagner după moartea tatălui său, este încă implicat în luarea deciziilor. Fiul lui Prigojin probabil conduce unele forțe în Republica Centrafricană și Mali, au spus oficialii.

Evgheni Prigojin a fost ucis în august anul trecut, când avionul său a explodat în aer. Accidentul a fost văzut de mulți ca un asasinat ordonat de Putin. Moartea sa a marcat sfârșitul celei mai serioase provocări la adresa conducerii lui Putin în cei 25 de ani la putere. Prigojin a făcut o avere ca bucătar personal al lui Putin și furnizor oficial al Kremlinului înainte de a crea Grupul Wagner în 2017. Permițând unui aliat apropiat al Kremlinului să creeze o armată privată neoficială, aceasta i-a fost utilă Rusiei pentru a întreprinde misiuni discrete în întreaga lume.

Cu toate acestea, pe măsură ce Wagner Group și-a extins acoperirea globală, a început să devină din ce în ce mai independent de Rusia. Putin a tolerat aceste schimbări, deoarece luptătorii lui Wagner și-au asumat un rol major în războiul cu Ucraina. Cu toate acestea, în iunie anul trecut, Prigojin și mercenarii săi s-au întors împotriva lui Putin din cauza proastei gestionări a războiului de către ministerul rus al apărării. Acest lucru a dus la o serie de ciocniri cu forțele ruse, în timp ce oamenii lui Prigojin se îndreptau spre Moscova într-o aparentă tentativă de lovitură de stat. Prigojin a demisionat în cele din urmă în urma unui acord negociat de aliații Rusiei din Belarus. Dar, în două luni, Prigojin a murit, împreună cu alți nouă, când avionul său s-a dezintegrat și s-a prăbușit.

Moartea lui Prigojin a lăsat în balanță soarta „imperiului” său. La acea vreme, Grupul Wagner era în proces de a construi legături strânse cu liderii autoritari ai statelor africane, oferind securitate dictatorilor, angajându-se, de asemenea, în afaceri miniere. În Republica Centrafricană, de exemplu, Wagner controla o mină de aur. În urma morții lui Prigojin, foștii săi subordonați au extins foarte mult afacerea minieră. 

Prigojin a condus, de asemenea, o operațiune de dezinformare care a alimentat protestele în Africa, a contribuit la promovarea știrilor false în instituțiile media din întreaga lume și a condus „ferme de troli” masive pentru a destabiliza alegerile din Europa de Vest, SUA și alte democrații. Aceste centre de dezinformare sunt acum probabil sub controlul serviciilor secrete ruse, au spus oficialii americani. Iar oficiali ai grupării Wagner ar putea fi angajați în alte agenții de informații, inclusiv în direcția de informații a armatei.

Controlul de către Moscova asupra acestor mercenari are implicații geopolitice enorme. În Africa, în special, ar putea submina eforturile administrației Biden de a lupta împotriva terorismului, de a promova democrația și de a stabili legături diplomatice cu regimurile în curs de dezvoltare.

„Rusia poate oferi acestor țări ceea ce SUA nu pot și oricum, nu imediat”, a spus unul dintre oficialii americani, referindu-se la capacitatea Moscovei de a folosi mercenari pentru a furniza la negru arme și muniție guvernelor militare din Africa. „Și mulți dintre liderii acestor țări s-au săturat să li se predea democrația de către SUA”.

Prin lege, Statele Unite nu pot oferi ajutor guvernelor care preiau puterea prin lovituri de stat militare, punând-o cu un pas în urma Rusiei în astfel de situații. Controlul direct de către Moscova asupra grupărilor paramilitare ar putea atrage și unele țări africane care au evitat până acum angajarea Grupării Wagner, care a fost sancționată internațional ca fiind o organizație criminală.

12 martie 2025, ora 21:08

Statul Major ucrainean anunţă miercuri destituirea comandantului operaţional al Regiunii ”Nord”, generalul de divizie Dmitri Krasilnikov, în contextul în care frontul ucrainean din regiunea rusă Kursk se prăbuşeşte de sâmbătă încoace, iar ruşii au cucerit o subprefectură la Sudja, relatează publicaţia ucraineană Suspilne, citată de Le Figaro.

Ordonanţa a fost semnată la 7 martie, cu o zi înaintea unei operaţiuni ruseşti de infiltrare îndrăzneţe - printr-un gazoduct - care le-a permis ruşilor să destabilizeze apărarea ucraineană în acest ”salient” care avea, la apogeu, 1.200 de kilometri pătraţi.

Luni, teritoriul cucerit de Ucraina în Rusia se reducea la 200 de kilometri pătraţi, iar miercuri era şi mai mic, scrie news.ro. 

Destituirea a fost anunţată marţi de către deputata ucraineancă Mariana Bezuhla, o membră a Partidului Servitorul Poporului al preşedintelui Volodimir Zelenski, cunoscută printr-o poziţie foarte dură împotriva comandantului-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski.

„Sîrski l-a concediat pe generalul Krasilnikov, l-a aruncat pur şi simplu afară. Experimentat, Dmytro Krasilnikov este unul dintre puţinele cadre superioare care-şi ascultă subordonaţii. El îl destuie într-un moment critic, în pofida poziţiei generalului Drapatî (comandantul Forţelor terestre) şi personalului Comandamentului Operaţional Nord”.

„Oleksandr Stanislavovici (Sîrski), eşti un mincinos, un răzbunător şi un manipulator”, îl atacă deputata pe Facebook.

Generalul Sîrski este cel care a lansat, la începutul lui august, ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk, în timp ce ruşii înaintau în Donbas.

Acesta a fost iniţial un succes tactic, însă au apărut rapid critici cu privire la pertinenţa strategică a desfăşurării atât de multor trupe pe teritoriul rus.

Elemente din 20 de brigăzi ucrainene au fost observate în teritoriul cucerit, care se reduce pe zi ce trece în prezent, adică câteva zeci de mii de oameni - până la 40.000, porivit unei surse franceze.

”Sîrski nu are succes decât pe apucate şi nicodată prin planificare pe termen lung. (Timp de luni de zile), el a reuşit să păstreze într-un fel sau altul teritoriile din Kursk, în detrimentul teritoriilor ucrainene. Invadatorii îi ştiau perfect toate slăbiciunile lui Sîrski, le-au învăţat pe dianafară şi se adaptează acum cu succes la iniţaitivele sale personale”, apreciază ea.

”Dacă preşedintele Zelenski ar fi ascultat şi l-ar fi dat afară în toamnă şi i-ar fi dat generalului Drapatî oportunitatea să conducă toate fronturile, situaţia ar fi fost cu totul alta”, analizează Mariana Bezuhla, care salută succese recente ale comandantului Forţelor Terestre în îndiguirea ruşilor în regiunile Pokrovsk şi Toreţk, unde nu mai înaintează, iar în unele locuri se retrag.

Însă ”ruşii prevăd să intre în regiunea Sumî”, avertizează ea, referindu-se la regiunea ucraineană care se învechinează cu regiunea rusă Kursk, unde Moscova anunţa săptămâna trecută cucerirea unui prim sat.

Există o legătură între destituirea generalului Dmitri Krasilnikov şi ”retragerea” din Kursk? se întreabă Suspilne.

”Presupun că da, dar nu vreau să vobesc despre asta pentru moment. Părerea mea în această problemă este că există alt motiv valabil al acestei concedieri”, declară publicaţiei ucrainene generalul de divizie Dmitri Krasilnikov.

El anunţă că a fost înlocuit cu adjunctul său, generalul de brigadă Oleksii Şandar.

Generalul Krasilnikov, în vârstă de 47 de ani, a comandat al 34-lea Batalion de Apărare Teritorială în regiunea Kirovograd în primul Război din Ucraina, în 2014, în care a participat la eliberarea Toreţk - în prezent controlat în mare parte de către ruşi -, iar apoi în marea Bătălie de la Debalţeve, în 2015, după care s-au semnat Acordurile de la Minsk.

La începutul inavziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie 2022, Dmitri Krasilnikov a participat la operaţiuni de respingerea Rusiei din regiunea Harkov şi împiedicarea intrării ruşilor în oraşul cu acelaşi nume.

La 28 februarie 2022, generalul a fost distins cu titlul de Erou al Ucrainei şi Ordinul Stelei de Aur.

În martie 2022, el a fost numit comandant al Comandamentului Operaţional Nord.

În prezent, a fost trecut ”la sertar”, într-un batalion de rezervă.