29 aprilie 2024, ora 16:23

Fără parada „Victoriei”, dar cu mitinguri comemorative în toate orașele din stânga Nistrului. Astfel a anunțat așa-numitul președinte a regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, că se va petrece ziua de 9 mai. De asemenea, pretinsul lider de la Tiraspol a cerut cetățenilor, pe lângă flori, să ia cu ei și portretul unei rude care a participat la război.

Deoarece așa-zisa republică rămâne sub un cod „galben” de pericol terorist, nu va avea loc nicio paradă a „Victoriei” sau marș al „Regimentului Nemuritor” în acest an.  

„Trebuie să venim pe 9 mai și să depunem flori la mormintele din toate orașele și regiunile. Și, pe lângă flori, luați cu voi un portret al tatălui, bunicului, străbunicului și cu el mergi la locul de depunere a florilor, înclină-te în fața celor căzuți și stai în tăcere un minut în semn de recunoștință și amintirea celor care au câștigat acest război teribil”, a declarat Krasnoselski într-o adresare.

În același context, menționăm că,  Igor Dodon, a anunțat că pe 9 mai Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), împreună cu alte formațiuni, vor sărbători „Ziua Victoriei”, marcată tradițional printr-un marș în Capitală. 

„PSRM, împreună cu alte formațiuni, va participa la acest eveniment istoric important pentru noi, „Marșul Victoriei”, care va avea loc, ca de obicei, pe 9 mai, din centrul Chișinăului până la Complexul Eternitate. Este un comitet organizatoric, apolitic, fără drapele de partid. Invit pe toți să participe.

Știm că pe 9 mai guvernarea vrea să petreacă „Ziua Europei”, nu înțeleg de ce ei încearcă, din nou, să ne pună pe baricade diferite. În anii precedenți, acest eveniment era marcat pe 8 mai. De ce Maia Sandu și guvernarea încearcă să provoace diferite situații? Nu este corect. Dar, ei au zis că vor organiza evenimentul la orele 12, noi începem marșul la 9:30 și sper că totul va fi calm, liniștit și civilizat”, a declarat anterior Igor Dodon.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.