Pe 15 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai ortodoxiei ruse, cunoscut pentru smerenia, dragostea sa pentru aproapele și darul profeției. În Republica Moldova, 1.093 de bărbați și 1.212 femei poartă numele Serafim sau Serafima.
Persoanele numite Serafim sau Serafima sunt cunoscute pentru energia lor pozitivă și capacitatea de a aduce bucurie în jurul lor. Sunt sociabile și empatice, dar pot fi vulnerabile din cauza sensibilității lor accentuate. Etimologic, numele provine din limba slavă veche și întruchipează „ființța care arde”.
Serafimii sunt îngeri descriși în Vechiul Testament ca având șase aripi și stând cel mai aproape de Dumnezeu, aducându-I laudă neîncetat. Acești mesageri cerești simbolizează puritatea, lumina și iubirea arzătoare pentru Divinitate.
Viața Sfântului Serafim de Sarov
Sfântul Serafim s-a născut în 1759, la Kursk, într-o familie de negustori evlavioși. După moartea tatălui său, la doar trei ani, a fost crescut cu dragoste de mama sa. La vârsta de 17 ani, a ales calea monahală la Lavra Pecerska din Kiev, primind ulterior numele Serafim la Mănăstirea Sarov.
Recunoscut pentru viața sa plină de smerenie, rugăciune și daruri miraculoase, el a vindecat mulți bolnavi și a oferit sfaturi și mângâieri sufletești, citind în inimile oamenilor. Se retrăgea adesea în singurătatea pădurii, unde trăia în post și rugăciune, înconjurat de animale sălbatice, inclusiv un urs pe care îl hrănea.
Sfântul Serafim a prezis evenimente precum războiul Crimeii, foametea și groaznica încercare care a răvășit Biserica și poporul rus un secol mai târziu. Cu toate acestea, el își ascundea profețiile în spatele unor cuvinte tainice, înțelese abia după împlinirea lor.
A trecut la Domnul la 1 ianuarie 1833, la vârsta de 70 de ani, în timp ce se ruga, lăsând posterității un exemplu viu de credință, smerenie și dragoste pentru oameni. Sfântul Serafim de Sarov rămâne un model de sfințenie, iubire jertfelnică și rugăciune neîncetată.
