30 aprilie 2024, ora 11:21

Arnaud Lagardère, șeful grupului cu același nume, a renunțat marți la mandatele sale executive, inclusiv la cel de director general, după ce a fost pus sub acuzare în cadrul unor anchete privind finanțarea cheltuielilor personale de către companiile sale, a anunțat compania, citată de AFP și preluată de G4Media.

„Domnul Arnaud Lagardère contestă ordinul și va face apel împotriva acestuia, dar acesta îl obligă totuși să demisioneze din funcțiile sale executive în cadrul grupului”, a precizat Lagardère într-un comunicat.

Arnaud Lagardère este suspectat că a apelat la conturile companiilor sale pentru a-și finanța stilul de viață și cheltuielile personale timp de mai mulți ani și a fost pus sub acuzare luni pentru „diseminarea de informații false sau înșelătoare, cumpărare de voturi, abuz de bunuri corporative și abuz de putere, precum și nedeclararea conturilor”, a declarat o sursă judiciară. 

„El a fost plasat sub control judiciar cu interdicție de administrare și cu obligația de a depune o garanție de 200.000 de euro”, a adăugat aceasta, potrivit Le Figaro.

Amintim că, Lagardère este și singura companie care s-a înregistrată la licitația pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău. Licitația a fost ulterior anulată din motiv că aceasta nu ar fi avut actele necesare pentru demararea următoarei etape.

Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita aeroportului, cunoscute ca și zona Duty Free au fost scoase la licitație în 18 ianuarie 2024.  La începutul lunii decembrie 2023, ministrul Infrastructurii spunea că contractele cu toate companiile subordonate penalului fugar Ilan Șor, care operează pe teritoriul aeroportului, vor fi reziliate.

Aeroportul de la Chișinău a revenit în proprietatea statului la sfârșitul lunii martie 2023, după zece ani în care a fost afacere privată. Asta după ce Curtea de Apel Chișinău a decis pe 23 noiembrie 2022 rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului și întoarcerea acestuia în proprietatea statului. 

05 octombrie 2024, ora 19:00

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru Financial Times, într-un interviu publicat pe 4 octombrie, că în tinerețe se întâlnea în mod regulat cu un ofițer KGB care lucra în Norvegia, scrie ziare.com.

Stoltenberg a fost în contact cu KGB-ul din Oslo în anii 1980, când era șeful Ligii Tineretului Muncitoresc, organizația de tineret a Partidului Muncii din Norvegia. „A fost foarte ciudat. Tatăl meu obișnuia să-mi spună că singurii oameni cu care ar trebui să vorbești la ambasada rusă sunt cei de la KGB, pentru că ei sunt singurii care au influență”, a declarat Stoltenberg.

Nu am făcut niciodată ceva de care să-mi fie rușine. Dar ideea era că mă scoteau să iau prânzul în oraș. Și am mâncat sandvișuri uriașe cu creveți la aceeași masă în același restaurant din Oslo, cam o dată pe lună, cu un tip pe nume Kirillov. Și el era agent KGB. Fără nicio îndoială.

Fostul secretar general al NATO a declarat că tatăl său, care îl cunoștea pe Viktor Grușko, un agent KGB sub acoperire diplomatică în Norvegia, l-a sfătuit pe fiul său să raporteze fiecare astfel de întâlnire serviciilor secrete norvegiene.

În 1991, contrainformațiile norvegiene au venit la mine și mi-au spus: „Ai putea să ne ajuți să-l convingem pe Kirillov să defecteze?” Îl cunoșteam pe acest tip de 10 ani. În timpul ultimului prânz i-am spus: „Te cunosc, mă cunoști, dacă vrei să sari, aplică: Norvegia este o țară frumoasă. Vor avea grijă de tine”.

Kirillov nu a acceptat oferta. Stoltenberg a aflat mai târziu din arhivele deschise ale KGB că serviciile secrete sovietice i-au dat numele de cod „Steklov”.

Canalul de televiziune norvegian NRK a relatat în 2000 că agentul KGB Boris Kirillov, care lucra în Norvegia sub acoperire diplomatică, a încercat să îl recruteze pe Jens Stoltenberg în 1991. Potrivit presei norvegiene, Stoltenberg a intrat în atenția KGB în 1989 și a primit porecla „Steklov”.

KGB a alocat dosarul personal al lui Stoltenberg la coloana DOR („Cazul de dezvoltare operațională”). „Astfel de dosare erau de obicei destinate persoanelor care se aflau într-un „stadiu avansat de dezvoltare” sau erau deja considerate unul dintre „contactele confidențiale” ale KGB”, a relata NRK.

Încercarea lui Kirillov de a-l recruta pe Stoltenberg a fost semnalată de Mihail Butkov, un agent KGB care a fugit în Occident și a dezvăluit rețeaua KGB din Norvegia. În urma dezvăluirilor lui Butkov, mai mulți diplomați sovietici, inclusiv Kirillov, au fost expulzați din Norvegia pentru „activități incompatibile cu statutul diplomatic”, a relatat ziarul Kommersant în 2000.

În octombrie 2000, Tatiana Samolis, reprezentantă a Serviciului rus de Informații Externe, a refuzat să comenteze informațiile potrivit cărora KGB ar fi încercat să îl recruteze pe Stoltenberg (care era pe atunci șeful guvernului norvegian). „Conform tradiției în serviciile de informații din toate țările, nu comentăm implicarea sau neimplicarea unei persoane în agenția noastră”, a declarat Samolis.

Jens Stoltenberg a părăsit la 1 octombrie 2024 funcția de secretar general al NATO, pe care o deținea din 2014. El a fost succedat de Mark Rutte, fost prim-ministru al Țărilor de Jos.