În timp ce Republica Moldova comemora 76 de ani de la deportările staliniste, Ilan Șor a lansat un mesaj controversat la Moscova: „Singura salvare pentru Republica Moldova este o alianță cu Federația Rusă”. Ba mai mult, în cadrul Congresului Blocului „Victorie”, fugarul penal a declarat că țara noastră trebuie să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o structură similară NATO, dar dominată de Moscova. Asta deși tot Șor declara anterior că integrarea Moldovei în Alianța Nord-Atlantică înseamnă subminarea neutralității statului.
Astăzi, Partidul Liberal a calificat congresul drept „un act de trădare națională” și a cerut Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute la eveniment.
„Poziția geopolitică se rezumă la faptul că singura salvare pentru Republica Moldova, și pentru cetățeni, pentru că orice țară, în cele din urmă sunt oamenii simpli, este o alianță cu Federația Rusă. Da, eu cred că această alianță trebuie să fie puternică, de încredere și pe veci. Pentru că avem tradiții comune, istorie comună, o înțelegere comună a vieții și a sensului ei”, a declarat Șor la congresul la care au participat și Marina Tauber, Vasile Bolea, primarii din Orhei și Taraclia, oficialișii ruși Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.
„Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a mai spus fugarul.
„Congresul trădării naționale”
Într-o declarație, Partidul Liberal cere intervenția SIS și a Procuraturii Generale:
„Partidul Liberal condamnă cu maximă fermitate congresul trădării naționale, organizat la Moscova de Kremlin, împreună cu fugarul criminal Ilan Șor (...) Partidul Liberal cere Procuraturii Generale și SIS să investigheze declarațiile anti-statale de la așa-zisul Congres de la Moscova și să ia măsurile necesare. (...) Unirea cu Rusia este din nou anexarea teritoriului fostei Basarabii (RM). Unirea trebuie să se facă nu cu Rusia, care ne-a ocupat și ne este străină, ci cu România, care este Țara noastră de la care ne-au rupt rușii. Iar pentru a realiza acest vis trebuie să fim cu lumea liberă - Uniunea Europeană”.
Contactată de TV8, purtătoarea de cuvânt a SIS, Daniela Mînzatu, a menționat că instituția nu va comenta subiectul, iar Procuratura Generală nu a venit deocamdată cu o reacție.
„Voturile cumpărare de Șor sunt pentru lichidarea statului”
Expertul în securitate de la WatchDog, Andrei Curăraru, atrage atenția că planul anunțat de Șor seamănă cu scenariile aplicate de Federația Rusă în Crimeea și Donbas, unde semnăturile și retorica despre „protejarea populației” au precedat acțiuni de anexare sau destabilizare.
„Oficial, Șor vrea Moldova în bloc militar cu Federația Rusă, cu semnături, cu Congres la Moscova, nu e o glumă. Congresul Blocului Pobeda s-a ținut în Rusia, sub aplauzele deputaților ruși, parcă se vota anexarea. Și dacă îți spun că miroase a Crimeea? Semnături, referendum, ocupație. Ilan Șor a declarat că va aduna 60 de procente din semnături pentru o alianță cu Federația Rusă.
Evenimentul a fost girat de ONG-ul rusesc Eurasia, controlat de Șor și condus de deputata Arșinova. Ea a spus că Moldova și-a abandonat proprii cetățeni, exact ce spunea Putin despre Donbas în 2014. În fruntea listei - Evghenia Guțul. Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru corupție electorală. Ce fac ei nu e politic, e sabotaj, vor să transforme semnăturile în dovadă că poporul cere Rusia, apoi să zică nu noi, oamenii au cerut! Așa se face federalizarea, nu cu tancuri, cu scenarii”, a comentat Curăraru.
El mai avertizează că miza nu mai este politică, ci existențială:
„Moldovenii au decis că vor în UE. Șor vrea Moldova în ODKB. Păi cine dă până la urmă cu piciorul în neutralitate? Nu omul care ne vrea într-o alianță militară - ODKB? Iar voturile cumpărate de Șor nu mai sunt pentru alegeri, sunt pentru lichidarea statului, asta dacă îi lăsăm”.
Ce este OTSC sau ODKB
Organizația Tratatului de Securitate Colectivă este o alianță militară înființată în 1992, condusă de Federația Rusă. Din ea fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. Potrivit articolului 4 al tratatului - similar cu articolul 5 din cel al NATO - un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Totuși, eficiența OTSC a fost serios pusă la îndoială în 2023, când Armenia, membru al alianței, a fost atacată de Azerbaidjan în regiunea Nagorno-Karabah. Deși în zonă se aflau trupe rusești, oficial aflate acolo pentru a menține pacea, acestea nu au intervenit. Niciun alt stat din OTSC nu a oferit sprijin militar Armeniei. Consecința: Armenia a pierdut controlul asupra regiunii și a fost nevoită să accepte un nou armistițiu. În iunie 2024, guvernul de la Erevan a anunțat că toți soldații ruși au părăsit zona.
După războiul din 2023, Armenia a început să-și reorienteze treptat politica externă de securitate spre parteneriate cu Occidentul, marcând o distanțare vizibilă față de alianțele tradiționale din spațiul post-sovietic.
