Indicele risipei alimentare în Republica Moldova în 2024 este de 93,4 din 100. Un moldovean va risipi în acest an estimativ 71 kg de produse alimentare. Risipa alimentară pe țară este în 2024 de circa 180 de mii de tone sau circa 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km.
„Risipa de alimente în Republica Moldova ar fi mai mare cu 50% față de ceea ce se spune în prezent dacă ar fi mai bună și calitatea datelor prezentate în acest sens”, a menționat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul unei analize economice.
Potrivit expertului, 40% din risipa alimentară a Republicii Moldova este din cauza cetățenilor, care merg la magazin, fac cumpărături, plătesc sume enorme de bani, le duc acasă, ca mai apoi multe dintre ele să le arunce la gunoi, deoarece nu doresc să le mai folosească.
„Indicele risipei alimentare în Republica Moldova, în 2024, are o valoare de 93,4 din 100. În acest an, risipa de alimente per moldovean este de 71 kg, în scădere cu 5 kg față de 2021, când a început să fie măsurată risipa alimentară în Republica Moldova. Risipa de alimente pe țară este de 180 de mii de tone, minus 12,5 kg față de 2021. Aceste 180 de mii de tone ar reprezenta 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Datorită implicării Băncii de Alimentare, în scopul prevenirii risipei de alimente, s-a reușit să fie recuperate, din cele 180 de mii de tone, 260 de tone sau 0,15%. Asta înseamnă 4 vagoane și jumătate. Din 700 kg de produse alimentare risipite, Banca de Alimente reușește să recupereze 1 kg pentru a ajuta oamenii aflați în pragul sărăciei. Din nefericire trebuie să constatăm că risipa de alimente în Republica Moldova este chiar mai mare decât estimările noastre”, a declarat expertul.
Vorbind despre creșterea prețurilor la produsele alimentare, Veaceslav Ioniță a spus că în Republica Moldova, în perioada 2021 – primele trei luni din 2024, au crescut cu 64% prețurile la produsele alimentare. Cea mai mare scumpire din ultimii 25 de ani. Ceea ce valora 100 de lei în 2020, în prezent costă 164 de lei. Astfel, devine un paradoxal fenomenul risipei de alimente. Când se înregistrează cea mai mare scumpire a produselor alimentare, oamenii continuă să risipească produse.
Referitor la ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în bugetul gospodăriilor casnice, economistul spune că moldovenii au alocat în 2021 circa 42% din bugetul gospodăriei pentru produsele alimentare. În 2023 –39,7%. Ponderea alimentelor în bugetului unei familii din România este de 24,8%. Media europeană a fost de 14,3%. Cel mai puțin cheltuie SUA – 6,5%.
Despre ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare după veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic afirmă că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat pentru procurarea produselor alimentare circa 56,9% din venitul gospodării. Următorii 20% mai săraci – 51,8%. Alții 20%, aflați la mijloc – 47,3%. 20% dintre moldovenii cu venituri mai mari au alocat – 42,2%, iar cei mai bogați 20% dintre moldoveni – 30,3%. Media națională a fost de 41,1%. „Ponderea risipei de alimente în diferite etape ale lanțului alimentar moldovenesc: populația – 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a declarat analistul economic.
Analizând situația din alte țări, expertul a menționat că risipa de alimente a gospodăriilor casnice din Portugalia este de 124 kg per capita anual; Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Olanda – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26; Europa de sud – 90; Europa de nord – 74; Europa de vest – 65; Europa de est – 61.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, structura cheltuielilor gospodăriilor casnice în anul 2023 a fost: produse alimentare și băuturi nealcoolice procurate – 39,7%; produse alimentare și băuturi nealcoolice real consumate – 34,8%; serviciile comunale – 17,6%; încălțăminte și îmbrăcăminte – 7,8%; transport – 7%; amenajarea, dotarea și întreținerea locuinței – 5,3%; sănătate – 4,4%; telecomunicații – 4,3%; restaurante și hoteluri – 3,2%; recreere și cultură – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 1,2%.
„Pierderile și risipa de produse alimentare în Republica Moldova în 2015 a fost de 11 miliarde de lei, dintre care 3,8 miliarde de lei risipa alimentară din partea populației. În 2017 – 12,1 miliarde de lei, dintre care 4,1 miliarde de lei risipa populației. 2019 – 13,8 miliarde de lei, dintre care 4,7 miliarde de lei risipa populației. 2021 – 15,3 miliarde de lei, dintre care 5,2 miliarde de lei risipa populației. 2023 – 19,4 miliarde de lei, dintre care 6,6 miliarde de lei risipa populației. 2024 – estimativ 20,9 miliarde de lei, dintre care 7,2 miliarde de lei risipa populației”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Veaceslav Ioniță a amintit că moldovenii de sărbători fac cumpărături în exces, iar anumite alimente nu sunt consumate, dar aruncate la gunoi. Fiind în ajunul sărbătorilor pascale, în scopul prevenirii risipei alimentare, toți cei care doresc sunt încurajați să nu fie risipitori, dar să facă donații, deoarece sunt aruncate la gunoi produse alimentare care ar putea ajuta pe cineva să nu moară de foame.
Potrivit lui Oleg Paraschiv, director al Băncii de Alimente, prima Bancă de Alimente și-a început activitatea în Republica Moldova în 2021 în scopul prevenirii risipei de alimente și atingerii obiectivului – zero alimente risipite și nici un om flămând. „Încercăm prin intermediul resurselor pe care le avem să ajungem la fiecare segment unde se înregistrează risipa de alimente. Pentru populație desfășurăm diferite campanii de informare cum ar putea preveni risipa de alimente în gospodăriile casnice. Am avut doi ani la rând activități în școli și a fost elaborat primul ghid anti risipă. Copiii de la o vârstă fragedă pot deprinde anumite comportamente, care pot deveni abilități în viața de adult”, a spus Oleg Paraschiv.
Directorul Băncii de Alimente a mai spus că se lucrează și pe dimensiunea recuperării produselor alimentare de la agenții economici care spun că nu aruncă produse alimentare la gunoi, deși la majoritatea magazinelor pot fi văzute tomberoane cu produse care sunt bune, sigure și pot fi direcționate către servicii sociale și consumate de către beneficiarii acestora. „În primele trei luni ale anului curent am reușit să recuperăm circa 84 de tone de produse alimentare, care au ajuns la 65 de organizații care îngrijesc de circa 9000 de beneficiari, care sunt la limita sărăciei. În Republica Moldova sunt foarte mulți astfel de oameni și din păcate încă foarte multe produse ajung la gunoi”, a afirmat Oleg Paraschiv.
Directorul Băncii de Alimente a vorbit și despre Legea cu privire la prevenirea risipei de alimente, care încă nu este funcțională, deoarece nu are tot cadrul normativ conex și să fie claritate în ceea ce privește transferul produselor alimentare către serviciile sociale. „Astăzi, din păcate, este mai „rentabil” pentru agenții economici să arunce produsele alimentare, deoarece nu plătesc pentru ele TVA, dar plătesc TVA în cazul în care donează aceste produse. Modificările care s-au propus acum vin să facă claritate din punct de vedere fiscal. În felul acesta credem că mai mulți agenți economici vor fi deschiși să transfere produsele. Nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă. O societate este prosperă doar atunci când toți încearcă să trăiască mai bine. Iar acei beneficiari, la care ajung produsele, nu-și permit financiar să cumpere produse alimentare. De ce să fie aruncate produsele, dacă pot fi transferate către anumite servicii sociale. Banca de Alimente are toată logistica necesară, putem lua orice cantitate, orice tip de produse, cu un termen de valabilitate suficient să ajungă la timp către serviciile sociale, la beneficiarii care nu-și permit nici măcar minimul de existență”, a spus Oleg Paraschiv.
