06 mai 2024, ora 10:30

Tradițiile și obiceiurile de Înviere sunt respectate de o mulțime de oameni. Cu toate acestea, obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște sunt mai puțin cunoscute. Săptămâna Luminată care urmează imediat după Duminica Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri.

În această zi, are loc aşa-numita „umblare cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. Se obişnuieşte ca finii să se ducă în vizită la naşi, cu colaci, pască şi ouă roşii, iar copiii merg la părinţi. Nasii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiţia spunând că aceştia mergeau împreună la hora satului.

Potrivit tradiţiei, în cea de-a doua zi de Paşte, ouăle se ciocnesc „cap cu dos”. Un alt obicei presupune stropitul cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, care a leşinat la aflarea veştii învierii lui Iisus. Aşadar, luni, feciorii stropeau cu apa fetele din sat, iar marţi, fetele îi udau pe feciori.

În unele regiuni, tinerele fete erau stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Acestea, la rândul lor, le ofereau băieţilor de băut şi câteva mici daruri.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Miercure. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi, aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Surse: realitatea.net, europafm.ro, kanald.ro

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.