07 mai 2024, ora 14:08

Expertiză europeană acasă. Tinerii moldoveni, inclusiv din diasporă, au posibilitatea de a participa la stagii de vară în instituțiile publice din Moldova în cadrul a două programe finanțate de Guvern și UE. Programele prevăd burse de până la 200 de euro și un program vast, alături de funcționarii din Parlament, Guvern sau Președinție sau ghidați de un Înalt Consilier UE. Cei mai buni ar putea fi angajați. 

Studenții, masteranzii și tinerii absolvenți, inclusiv din diasporă au posibilitatea de a deveni stagiari în cadrul a două Programe specializate în instituțiile publice.

Programul comun al Uniunii Europene și al Guvernului Republicii Moldova este finanțat din surse UE și prevede o bursă de 200 euro/lună, cu o durată de două luni în timpul verii, în perioada 24 iunie – 23 august.  Stagiul este conceput ca o activitate cu normă întreagă, cu o implicare de 8 ore/zi, cu prezență fizică. 

Stagiarii vor fi plasați în instituții publice de nivel central, cu titlu indicativ, în cele în care activează un Înalt Consilier UE. Stagiarii pot fi, de asemenea, alocați instituțiilor fără un Înalt Consilier UE desemnat, dar fiind sub mentoratul unui Înalt Consilier UE. La finalul Programului de stagii, personalul instituției gazdă va prezenta un raport de evaluare în care va aprecia performanțele stagiarilor.

Cel de-al doilea program este finanțat din bugetul de stat și prevede o bursă de 3000 de lei pe lună. Acesta începe din 1 iunie, are o durată de 480 de ore și un program flexibil, care poate fi făcut full-time sau part-time, între 3 și 6 luni. 

Astfel, doritorii vor putea face stagii la secretariatul Parlamentului, Aparatul Președintelui, Cancelaria de Stat, la ministere sau autoritățile administrative. La finalizarea stagiului complet și obținerea calificativului de evaluare „foarte bine”, stagiarii vor putea fi propuși spre numire pentru o funcție publică fără desfășurarea concursului sau perioadei de probă.

Dosarele la programul comun UE-Moldova pot fi depuse până pe 15 mai, la stagii@eu-advisers.md. Pentru a aplica la programul Guvernului, completați formularul pe www.stagii.gov.md. 

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?