08 mai 2024, ora 13:03

În luptă cu ambrozia. Aparent inofensivă, „iarba pârloagelor” a devenit în ultimii ani o amenințare, provocând alergii severe și complicații respiratorii, dacă este lăsată să se răspândească. În acest sens, proprietarii sau administratorii de terenuri au datoria de a desfășura lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei, în caz contrar, riscă amenzi.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că în ciuda aspectului său nevinovat, ambrozia (cunoscută și sub numele de "iarba pârloagelor" sau "iarba pustiei") reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea umană. Cu un potențial alergenic ridicat, aceasta poate cauza alergii severe și complicații respiratorii, dacă este lăsată să se răspândească.

Pentru a preveni extinderea ambroziei și pentru a o elimina de pe terenurile intravilane și extravilane, Codul Contravențional al Republicii Moldova impune obligații stricte proprietarilor, deținătorilor și administratorilor de terenuri. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni financiare substanțiale, care pot ajunge până la 6000 de lei pentru persoanele juridice.

Astfel, potrivit prevederilor legale, proprietarii sau administratorii de terenuri au datoria de a desfășura lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei în perioada cuprinsă între răsărirea acesteia și apariția primelor inflorescențe. Aceste lucrări trebuie să fie realizate cu responsabilitate și eficiență, pentru a preveni răspândirea polenului alergizant.

Totodată, autoritățile administrației publice locale sunt responsabile cu identificarea terenurilor infestate și cu transmiterea somațiilor către proprietarii sau deținătorii acestora. Ulterior, se efectuează verificări și se constată nerespectarea obligațiilor legale în privința ambroziei de către personal împuternicit.

Există mai multe metode eficiente de combatere a ambroziei, printre care cosirea manuală sau mecanică, aplicarea de erbicide sau distrugerea manuală a focarelor izolate. Pentru rezultate optime, este recomandată repetarea lucrărilor de combatere de mai multe ori pe an și respectarea cu strictețe a cadrului legal în vigoare.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului subliniază că eliminarea ambroziei nu este doar o obligație legală, ci și un act de responsabilitate față de sănătatea comunității. Prin respectarea prevederilor legale și adoptarea unor metode eficiente de combatere, putem contribui la reducerea riscului de alergii și îmbunătățirea calității vieții în comunitățile noastre.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?