În ultima perioadă, a pornit un nou de val de falsuri privind legitimitatea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. De la acuzațiile nefondate privind fraudarea votului diasporei în alegerile prezidențiale moldovenești, până la speculațiile despre președinția interimară a României, astfel de afirmații alimentează neîncrederea publică și destabilizează spațiul democratic.
Narațiunile false și speculațiile despre legitimitatea autorităților se răspândesc deopotrivă pe ambele maluri ale Prutului. De exemplu, în Republica Moldova, mai mulți politicieni susțin că Maia Sandu nu este legitimă, deoarece ar fi câștigat alegerile prin fraudarea votului diasporei.
„Noi la fel avem o criză a legitimității autorităților. Anul trecut, Maia Sandu a câștigat așa numitele alegeri, doar prin falsificarea voturilor în diaspora. Ea a pierdut alegerile în interiorul țării. Noi aceste alegeri nu le-am recunoscut, de aceea și la noi este o criza a legitimității autorităților”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Fostul președinte al țării a adus din nou acuzații fără dovezi concludente, ca în alegerile anterioare. În al doilea tur, Maia Sandu a câștigat cu o diferență de 180.000 de voturi, ceea ce reprezintă peste 10% din numărul total de participanți. Este legitim, echitabil și etic ca cetățenii din afara țării să participe la procesele electorale, deoarece sunt egali în drepturi și obligații cu cei din țară.
La finalul lunii februarie, promo-LEX a publicat un raport privind scrutinele electorale din toamna anului trecut, iar într-o postare pe facebook a menționat:
„Per general, alegerile din toamna anului 2024 au fost caracterizate de un proces electoral competitiv, însă, pe alocuri, marcat de deficiențe organizatorice și legislative. (...) Scrutinul electoral din 2024 a demonstrat că, deși Republica Moldova avansează la capitolul organizarea alegerilor, persistă deficiențe majore care pot afecta încrederea publicului în procese democratice”.
Printre încălcările cele mai grave se enumeră: utilizarea abuzivă a resurselor administrative, finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor. La finalul raportului, promo-LEX a venit cu 60 de recomandări. Acestea includ: reglementarea condițiilor de participare la alegerile prezidențiale a Președintelui în exercițiu, completarea Regulamentului privind constituirea secțiilor de votare peste hotare și investigarea fenomenului de fake observers.
De lipsă de legitimitate este acuzat și actualul președinte interimar la României, Ilie Bolojan.
„Vă uitați la cine ne conduce acum? Acest Ilie Bolojan, Ilie Soroș Bolojan, este doar o extensie care primește și execută ordine de la Bruxelles. El nu este un președinte ales și nici votat democratic. Nu are dreptul de a decide absolut nimic în numele poporului nostru”, susține fostul candidat la președenția României, Călin Georgescu.
Potrivit Constituției României, în cazul în care șeful statului demisionează, funcția de președinte interimar este preluată de liderul Senatului. La momentul în care Klaus Iohannis a demisionat, Ilie Bolojan era în fruntea Senatului și a preluat mandatul conform legii. Funcția de președinte interimar este temporară și presupune atribuții limitate, având ca scop asigurarea stabilității politice și menținerea bunei funcționări a statului în perioade de criză sau în alte circumstanțe excepționale.
„La sfârșitul anului trecut, pe fondul unor ingerințe externe, Curtea Constituțională a luat o decizie legată de procesul electoral. Este evident că această situație a generat provocat, iar unii au perceput-o drept o criză. A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice. Doresc să afirm cu toată responsabilitatea că ne aflăm în interiorul cadrului constituțional al legii și al democrației”, a declarat președintele intermar al României, Ilie Bolojan.
Consolidarea democrației este un proces continuu de îmbunătățire a instituțiilor și mecanismelor democratice. Din păcate, nu există democrații perfecte, iar situațiile excepționale și prezența unor abateri de la norme sunt inevitabile și trebuie discutate în spațiul public într-o manieră constructivă. Totuși, asemenea momente nu trebuie prezentate ca eșecuri fundamentale ale democrației, ci ca parte a unui proces evolutiv.